Schimbările normelor metodologice de aplicare a Legii prestatorului casnic 111/2022 – un alt pas timid [Analiza 002.2]
Contextul
Pe ordinea de zi a Consiliului Economic și Social (CES) se află un proiect de act normativ pentru modificarea normelor metodologice de aplicare a Legii prestatorului casnic 111/2022. CES-ul trebuie să avizeze, dar nu poate obliga oprirea procesului legislativ atunci când nu este de acord cu un anumit proiect.
Actualele modificări vizează aspecte tehnice de procesare a plăților, de eliberare a tichetelor pentru activități casnice și creează un nou format de tichete ce este, în realitate, foarte puțin modificat.
Schimbările nu țin cont de problemele semnalate în analizele trecute: munca fără carte de muncă, dar și eventualele situații precare la care prestatorul casnic se expune. Scopul de-a trece munca informală în zona formală a economiei este de apreciat, mai ales că dimensiunile fenomenului în România sunt disproporționate. Problema informalității duce la standarde mai mici (dacă nu chiar inexistente) de sănătate și siguranță a muncii, dar și la o lipsă a echilibrului între viața personală și profesională.
În analizele trecute, am atenționat că derogarea de la Codul Muncii deschide posibilitatea unor potențiale exploatări. Munca domestică, indiferent de modul în care aceasta este prestată, reprezintă muncă, iar derogarea nu face decât să creeze un mediu propice exploatării.
Ce vizează actualele schimbări?
Normele metodologice ce urmează a fi modificate de prezentul HG (aprobate prin HG 822/2022) reglementau ca:
Tichetul de activități casnice poate fi utilizat în condițiile legii doar în scopul remunerării activităților casnice desfășurate de către prestatorul casnic sau de către persoanele care exercită ocazional profesia de bonă.
Propunerea guvernului este de-a scoate profesia de bonă și de-a-o înlocui cu îngrijitorul informal, conform Legii asistenței sociale nr. 292/2011:
îngrijitorul informal este persoana necalificată, membru al familiei, rudă sau orice altă persoană, care asigură îngrijirea personală, respectiv ajutorul pentru efectuarea activităților de bază și instrumentale ale vieții zilnice de către persoana care și-a pierdut autonomia funcțională;
Între îngrijitorul informal și serviciul public de asistență socială se încheie un contract. Îngrijitorul informal nu prestează o activitate ocazională (precum face prestatorul casnic), dată de faptul că trebuie să ofere “ajutor semnificativ pentru a realiza activitățile uzuale ale vieții de zi cu zi, respectiv, suport acordat persoanei vârstnice.“ Din această perspectivă, îngrijitorul informal beneficiază de-o indemnizație egală cu jumătate din salariul de bază brut al îngrijitorului la domiciliu pentru gradația 0, conform Legii 355/2022.
Îngrijitorul la domiciliu pentru gradația 0 este încadrat cu 3550 RON brut, doar că datorită creșterii salariului minim de la începutul lunii iulie 2024, baza se duce la 3700 RON. Astfel îngrijitorul informal trebuie să fie plătit lunar cu 1850 RON brut. Indemnizația este suspusă impozitării obișnuite, astfel încât îngrijitorul informal plătește contribuțiile și impozitul precum un angajat part-time pe un contract.
În momentul actual, fără modificarea modelului de contract încheiat între îngrijitorul informal și serviciul public de asistență, îngrijitorul informal nu poate fi plătit în tichete casnice. Actuala reglementare a îngrijitorului informal îi oferă acestuia un grad mai ridicat de beneficii legale, printre care ar fi și timpul redus de lucru (care este pontat ca vechime), dar și plata constantă a unei indemnizații lunare și predictibilitatea timpului de lucru.
O viitoare modificare a statului îngrijitorului informal și trecerea acestuia pe un sistem asemănător cu prestatorul casnic va crea multiple dezavantaje. Renunțarea la contractul care se încheie în prezent pentru unul de prestator casnic (care se încheie oral, la mica înțelegere între prestator și beneficiar) reprezintă o renunțare de drept a beneficiilor existente.
Dezvoltarea platformei a reprezentat o țintă din Jalonul 397 din Planul Național de Redresare și Reziliență. Pentru trimestrul IV din 2024, trebuie să se înscrie pe platformă un număr de 20.000 de prestatori și 10.000 de beneficiari. Până în trimestrul I din 2026, numărul trebuie să se dubleze, astfel încât să fie 60.000 de prestatori și 30.000 de beneficiari. Țintele asumate în PNRR vizează în principal șomerii și persoanele inactive.
Simpla înscriere a acestora pe platforma digitală reprezintă un prim pas, dar nu și o garanție a scăderii sărăciei și a participării în economia formală. Într-adevăr, pe lângă ajutorul de șomaj sau ajutorul social, banii ce rezultă în urma prestării activităților casnice sunt bine-veniți și pot avea un impact pozitiv asupra lucrătorilor.
În ciuda țintei timide de scădere a sărăciei, guvernul trebuie să se angajeze în respectarea principiilor de demnitate și trai decent pe care le ignoră, în ciuda Legii 174/2020 privind coșul minim de consum lunar. La nivel național, o persoană adultă are nevoie de 3.807 RON pentru a trăi decent, în timp ce salariul minim ajunge doar la 2.363 RON. Venitul minim de incluziune pornește de la 346 RON/membru de familie, iar ajutorul de șomaj este în jur de 500 RON pe lună.
Pentru atingerea pragului de 2363 net, un prestator casnic trebuie să genereze tichete în valoare de 2842 RON, adică cel puțin 190. Pentru atingerea pragului de trai decent, trebuie să genereze tichete în valoare de 4580 RON net, adică cel puțin 306 tichete.
În cazurile de mai sus, conform legislației în vigoare, urmează să plătească impozit de 10% și contribuția de asigurări sociale de 25%, dar doar la jumătate din valoarea totală a tichetelor. Pentru a ajunge la salariul minim net pe țară (2363 RON net), se plătesc 355 RON către CAS și 124 RON impozit (10% după ce se scad contribuțiile plătite). Pentru a ajunge la nivelul de trai decent, se plătesc 572 RON către CAS și 200 RON impozit.
Impactul social
Având în vedere că România are un sector informal semnificativ, ajustarea modului de implementare a sistemului de tichete de activități casnice în sensul celor de mai sus are potențialul de a stimula persoanele predispuse să fie implicate în activități informale, în special în muncă agricolă și casnică, să participe la economia formală, în cadrul unui raport juridic flexibil, care le conferă și calitatea de asigurați în sistemul public de pensii și în sistemul asigurărilor de sănătate (ca urmare a îndeplinirii condiției minimale de plată a contribuției aferente a minimum 85 de tichete de activități casnice).
Participarea în sectorul formal nu garantează asigurarea în sistemul asigurărilor de sănătate din cauza incertitudinii create de condiția de preschimbare a minimum 85 de tichete de activități casnice. Conform art. 9 din Legea 111/2022 a prestatorului casnic:
Menținerea calității de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate se face prin preschimbarea în bani a minimum 85 de tichete de activități casnice, lunar.
Preschimbarea lunară reprezintă o dificultate pentru persoanele care nu reușesc să găsească activități în zona de reședință. Deplasarea într-un alt județ ce atrage cheltuieli de transport, timp pierdut ce ar fi putut fi valorificat altfel, nu trebuie să reprezintă o perspectivă pentru a rezolva problema actuală.
Soluția rămâne în continuare extinderea sistemului de asigurări de sănătate în mod universal către fiecare cetățean, iar mai apoi obligarea la plata contribuțiilor de sănătate lunare pentru prestatorii casnici. Limita de 85 de tichete poate rămâne superioară, iar în rest să fie calculată precum este și contribuția la sistemul de asigurări sociale (10% din jumătatea valorii tichetelor preschimbate).
Pe lângă posibilitatea asigurării în sistemul de sănătate, implementarea sistemului de tichete pentru prestatorii casnici poate conduce la scăderea sărăciei și la participarea persoanelor vârstnice pe piața muncii. Reducerea sărăciei printr-un sistem “de muncă fără carte de muncă” poate aduce bani adiționali în gospodărie, dar atrage asupra lucrătorilor perspective de exploatare multiple.
Cum arătam într-o analiză trecută, prestatorul casnic nu beneficiază nici de concediu, dar nici de sporuri. Pentru a se putea bucura de 20 de zile de concediu (minimul conform Codului Muncii), trebuie să pună deoparte un anumit număr de tichete, dar și să se asigure că în luna respectivă preschimbă minim 85 pentru a-și menține calitatea de asigurat.
Gânduri pentru viitor
Recent bugetul Sănătății a fost suplimentat cu 3 miliarde de RON, situație ce se întâmplă an de an și atrage atenția asupra situației deficitare. Abordarea neoliberală ce promovează tăierea cheltuielilor nu contribuie decât la intensificarea problemele deja-existente. Asigurarea în sistemul de sănătate a tuturor persoanelor care sunt în prezent neasigurate (aproape 2 milioane - 10% din populație) ar reprezenta costuri în plus, dar pot fi amortizate printr-o colectare mai eficientă a taxelor, dar și printr-un sistem de taxare progresivă.
Austeritatea fiscală în Sănătate nu contribuie la realizarea obiectivelor de țară de reducere a numărului de morți prevenibile și tratabile (cel mai ridicat din UE). Lipsa asigurării de sănătate la aproape 2 milioane contribuie negativ la această statistică îngrijorătoare. Extinderea asigurării la nivelul întregii populații ar putea ridica semne de întrebare referitoare la dorința de-a formaliza relațiile de muncă care până în prezent se aflau în partea gri a economiei. Unii și-ar pune întrebarea “de ce să mai formalizăm relațiile dacă deja suntem cu toții asigurați?“ Și în cazul acesta există soluția extinderii Inspecției Muncii și a inspectoratelor teritoriale, angajarea adițională de personal și crearea unor grupuri de lucru ce vizează identificare și corectarea muncii informale din economie.
În continuare prestatori casnici nu au posibilitatea sindicalizării și sunt lăsați fără dreptul de-a negocia colectiv. Extinderea definiției lucrătorului/angajat din Legea dialogului social 367/2022 pentru a include și prestatorii casnici și orice oameni care prestează muncă indiferent de contract sau nu ar contribui benefic la promovarea dialogului social.
Acest articol a fost pregătit pentru Confederația Națională Sindicală „Cartel Alfa” și reflectă opinia autorilor. Acest material nu reprezintă poziția CE sau a Guvernului României, care nu poartă răspunderea modului în care informația conținută în acest comunicat ar putea fi utilizată.
Proiectul "+CAP – Capacitarea CNS Cartel ALFA pentru îmbunătățirea și modernizarea dialogului social la toate nivelurile", cod proiect 311262, este implementat de către CONFEDERAȚIA NAȚIONALĂ SINDICALĂ - "CARTEL ALFA", în calitate de beneficiar, în parteneriat cu FEDERAȚIA "SOLIDARITATEA SANITARĂ" DIN ROMÂNIA și este cofinanțat din Fondul Social European+ și se desfășoară în perioada 01.02.2024 - 31.01.2029.
Obiectivul general al proiectului vizează creșterea capacității organizațiilor sindicale printr-o serie de intervenții cu implicații sistemice la nivel național. Acest obiectiv este direct corelat cu obiectivul PEO ESO 4.2 „Modernizarea instituțiilor și a serviciilor pieței muncii pentru ca acestea să evalueze și să anticipeze necesitățile în materie de competențe, să asigure o asistență promptă și personalizată și să sprijine corelarea cererii și a ofertei, tranzițiile și mobilitatea pe piața muncii”.
Proiectul vizează un grup țintă total de 510 persoane, membri/specialiști ai partenerilor sociali și respectiv minim 28 parteneri sociali sprijiniți pentru a-și îmbunătăți capacitatea de a formula și implementa politici relevante, în vederea consolidării dialogului social și a parteneriatelor pentru ocupare și formare.
Valoarea totală eligibilă a proiectului este de 37.226.719,00 lei din care 28.442.886,33 lei contribuția UE și 8.783.832,67 lei valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional.
