Platform work și muncă casnică - Legea 111/2022 [002.1]

Gestionarea tichetelor și concediilor pentru prestatorii casnici: navigarea între complexități financiare și beneficii sociale

Munca fără carte de muncă: prestatorul casnic [002]

În urmă cu o lună și jumătate scriam despre problemele pe care legea prestatorului casnic le lasă nerezolvate. Derogarea de la Codul muncii și lipsa protecției sociale adecvate vor contribui doar la o conștientizarea mai bună a fenomenului de muncă casnică fără un impact real asupra condițiilor de lucru și de trai a celor care o prestează. Cu siguranță că unele persoane vor fi într-un final asigurate în sistemul de sănătate și de pensii, dar la ce cost, cât timp este o derogare de la Codul muncii?

Decizia Agenției naționale pentru ocuparea forței de muncă (ANOFM) de-a folosi o platformă digitală este aplaudată - fiind un model de digitalizare ce funcționează și este accesibil. Problema platformei digitale este că reproduce fidel modelul privat de tipul UBER/Glovo/Lyft în care platforma se poziționează ca un intermediar, fără a-i considera pe cei care prestează muncă ca lucrători sau angajați în sensul definiției tradiționale.

angajat/lucrător - persoana fizică, parte a unui contract individual de muncă ori a unui raport de serviciu, precum și cea care prestează muncă pentru și sub autoritatea unui angajator și beneficiază de drepturile prevăzute de lege, precum și de prevederile contractelor sau acordurilor colective de muncă aplicabile; - Legea 367/2022 a dialogului social

Un raport recent al Friedrich Ebert Stiftung (FES) trage semnalul de alarmă referitor la platformele digitale pentru munca de îngrijire (sarcinile casnice intră în această definiție). Europa, conform Strategiei europene privind serviciile de îngrijire, se confruntă cu un deficit de forță de muncă - oameni care să fie dispuși să-i ajute pe cei bătrâni, dar și pe copii. Raportul FES nu consideră că soluția este dezvoltarea de platforme digitale, soluții alternative ce încearcă să “reinventeze roata” prin forme de muncă alternative.

Această soluție alternativă este doar temporară și nu poate înlocui nevoia dezvoltării de infrastructură pentru servicii de îngrijire, precum ar fi creșe, centre de zi, cantine, etc. Problema este când soluția temporară rămâne permanentă, iar statul preferă aceste forme de muncă care nu protejează lucrătorul în detrimentul unor servicii centrate pe beneficiul comun al prestatorului, dar și beneficiarului.

Cel puțin un minim

Calitatea de asigurat în sistemul de pensii, dar și posibilitatea obținerii asigurării medicale (preschimbarea lunară a cel puțin 85 de tichete) reprezintă pași importanți pentru prestatorii casnici ce până acum se aflau în zona gri a economiei. Dezvoltarea unei platforme digitale lasă impresia unui nivel mai ridicat de oportunități, încât prestatorii care până acum lucrau în casa unei persoane, vor avea acces la descoperirea celorlalte oportunități din zonă.

Platformele de muncă în domeniul îngrijirii creează într-adevăr vizibilitate, dar este o vizibilitate puternic individualizată, care servește pentru a face lucrătorii mai vizibili pentru clienții potențiali și pentru platformele în sine, și exacerbează inegalitățile existente pentru lucrători. (Alexandra Mateescu & Julia Ticona, 2008)

Asigurarea mai multor oportunități de lucru nu-i scutește pe prestatorii casnici de diversele forme de abuzuri și discriminare la care pot să fie supuși. Prin derogarea de la Codul muncii și prin neobligativitatea unui contract (doar a unei înțelegeri orale care, într-adevăr, reprezintă un raport juridic), prestatorul are puține căi la îndemână pentru a se adresa. Se poate duce către ANOFM, către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), dar pe chestiuni de muncă nu are unde să apeleze din cauza derogării. Relația dintre un prestator și un beneficiar nu este una de muncă, conform Legii 111/2020.

În cazul de-o relație de muncă ascunsă în care prestatorul de sarcini casnice lucrează 8 - 10 ore pe zi, timp de 5 zile pe săptămână doar la un client, conform Codului muncii, aceasta nu intră nici în incidența muncii nedeclarate (15^1), dar nici a celei subdeclarare (art. 15^2). Derogându-se de la Codul muncii și lipsind Inspecția Muncii și inspectoratele teritoriale de pârghii pentru rezolvarea problemelor de muncă în aceste cazuri, prestatorul de sarcini domestice este un lucrător fără carte de muncă și fără protecțiile necesare.

Sursă: Legea privind reglementarea activității prestatorului casnic 111/2022

Platform work

Directiva europeană pe platform work se află în ultimele stagii ale procesului legislativ, urmând să fie aprobată de Consiliu, iar mai apoi publicată în Jurnalul Oficial (în martie 2024 a fost aprobată de către Parlament). După publicare, fiecare stat membru are la dispoziție doi ani pentru a o transpune în legislație, iar în cazul României schimbările ar fi majore.

Discuțiile pe platform work sunt absente din România, cu excepția investigațiilor de presă care scot la lumină condițiile dificile de lucru la care sunt supuși livratorii de mâncare. În rest, platformele digitale, precum ar fi și cea de tichete pentru prestatori casnici ai Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM-ul) funcționează fără o critică a modului de gestionare a persoanelor.

Platformele digitale se bazează pe ocolirea legislației muncii, iar cei care prestează muncă sunt priviți ca simplii prestatori, nu angajați/lucrători. În cazul prestatorilor casnici, platforma este gestionată de către stat, nu generează profit, nici nu oprește comisioane, dar nici nu se folosește de algoritmi pentru a determina costurile operațiunii.

Comparativ cu platformele de ridesharing care au fost acuzate în trecut de închiderea abuzivă a conturilor din cauza algoritmului intern, platforma ANOFM nu are astfel de dispozitive la îndemână. Fiecare om are dreptul să presteze muncă casnică, iar mai departe există posibilitatea de-a-l evalua. Evaluarea, precum arată și-o cercetare din 2018 pe platformele digitale de îngrijire, nu este o simplă oferire de note, ci are un caracter reactiv: crează și adaptează comportamentele oamenilor pentru a atinge gradul de 5 stele.

În această situație, sistemul de evaluare expune prestatorul unei situații de dublă exploatare în care devine dependent de-o notă bună pentru a putea lucra cu alți clienți, dar și trebuie să limiteze critica/doleanțele pe care le poate exprima către beneficiar pentru a nu i se afecta nota. Prestatorul de sarcini domestice fără o cale de contestare a notei rămâne astfel nu doar lipsit de drepturile oricărui lucrător, dar și de mecanismele pentru a-și exprima doleanțele.

Salariul minim și concediul

Problema exploatării rămâne dominantă când ne raportăm la platform work, iar aceasta se observă și la nivelul veniturilor. Între prestator și beneficiar se poate negocia prețul unei sarcini pentru care se oferă un număr de tichete, valoarea tichetului fiind în iunie 2024 de 15 RON. 15 RON nu reprezintă plata cu ora, ci plata pentru prepararea unui castron de ciorbă, de exemplu.

Având în vedere că fenomenul de muncă domestică (al persoanelor ce îngrijeau o bătrânică) este răspândit în România și păstrat în economia informală, legea prestatorului casnic dorește să-l scoată la lumină. Adresarea problemelor, precum am menționat și anterior, rămâne superficială, iar cu excepția calității de asigurat și de cotizare la pensie, prestatorul nu primește beneficii adiționale și nici căi de-a soluționa dificultățile.

În teorie, fiecare lucrător încadrat pe-un program de lucru de 8 ore trebuie să primească cel puțin salariul minim pe economie. Salariul minim pe economie se bazează în principal (chiar dacă nu este respectat) pe coșul minim de consum pentru un trai decent, conform Legii 174/2020. În ciuda acestui element fundamental, salariul minim rămâne în urma valorii coșului minim de consum pentru un trai decent. Practic salariul minim nu acoperă nici măcar nivelul de bază pentru un trai decent.

Într-un context al unei rate de negociere colectivă scăzută (15 - 25%, depinde dacă includem și negocierile cu reprezentanții salariaților), dar și a sindicalizării stagnante, salariul minim a rămas instrumentul favorit de creștere a veniturilor.

Prestatorul de sarcini casnici nu este angajat, Legea 111/2022 făcând derogare de la Codul muncii, iar astfel nu există obligația de-a fi plătit cu salariul minim pe economie. Pentru a ajunge la valoarea salariului minim net pe economie în iunie 2024 - 2079 RON, acesta trebuie să preschimbe un total de 166.66 tichete (2501 RON brut, în continuare ne vom referi la 167 tichete - valoare totală 2505 RON brut).

Calculul și vizualizarea autorului. Sursă: Legea privind reglementarea activității prestatorului casnic 111/2022 & Hotărârea privind stabilirea salariului de bază minim brut garantat în plată 900/2023

Preschimbarea acestor 167 de tichete lunar i-ar oferi prestatorului nu doar salariul minim pe economie, dar și calitatea de asigurat în sistemul de sănătate. Totuși, dacă prestatorul dorește să-și ia concediu de 20 de zile (1 lună de muncă), acesta va trebui să preschimbe un număr mai mare de tichete (181 tichete) pentru a i se putea plăti acele zile. Practic, prestatorul se plătește singur în avans, câștigă mai mult, pentru a se asigura că atunci când pleacă în concediu va putea să aibă bani.

Referitor la concediu, prestatorul trebuie să aibă o abordarea pragmatică, deoarece calitatea de asigurat în sistemul de sănătate este dată de condiția de-a preschimba minim 85 de tichete într-o lună. Prestatorul are următoarele strategii:

• Chiar dacă câștigă mai mult, preschimbă doar 167 de tichete în fiecare lună, iar înainte să plece în concediu (dacă presupunem că stă 20 de zile - o întreagă lună în concediu) minim 85.

• Își segmentează concediul, astfel încât să se asigure că poate lucra pentru a putea primi cel puțin 85 de tichete.

Dincolo de concediu

Sursă: Legea privind reglementarea activității prestatorului casnic 111/2022

Dincolo de cele 20 de zile de concediu, angajatul are beneficii adiționale, precum ar fi concediul pentru concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copilului. Este neclar dacă prestatorii domestici pot să beneficieze de concediul de 2 ani (3 ani în cazul copiilor cu handicap) pentru creșterea copilului. Conform OUG privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copilului 111/2010:

Persoanele care, în ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului, au realizat timp de cel puțin 12 luni venituri din salarii și asimilate salariilor, venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor

Veniturile provenite din activitățile casnice sunt definite ca fiind “ocazionale“ în Legea 111/2022, în timp ce condiția de eligibilitate pentru concediul și indemnizația de creșterea copilului este de-a realiza venituri “timp de cel puțin 12 luni“.

Cum am menționat anterior există posibilitatea prestatorilor domestici care deja lucrau zilnic în casă cuiva să fie trecuți pe sistemul de tichete mediat de către ANOFM. Lucrul zilnic al acestora în aceeași gospodărie va ridica semne de întrebare, dar fără o specificare clară a modului în care aceste probleme sunt abordate, prestatorul casnic este lăsat într-un vid.

Teoretic poate cotiza timp de 12 luni, chit că este vorba de 15 RON într-o lună, iar în alta 1500 RON, iar la final ar trebui să primească 85% din media veniturilor din ultimele 12 luni (valoarea nu mai poate fi de 1.650 RON net - 2.5 x indicatorul social de referință). Urmează să așteptăm pentru a vedea și primele efecte ale legii prestatorului casnic în această privință.

Pentru sindicaliști

Studiul FES aduce în discuție necesitatea sindicatelor de-a acționa în legătură cu lucrătorii de pe platformele digitale. În România, discuțiile de platform work sunt limitate doar la nivelul aplicațiilor de ridesharing (OUG privind activitățile de transport alternativ cu autoturism și conducător auto 49/2019). Sindicatele încă nu au organizat în vreun fel livratorii de mâncare, șoferii UBER sau orice alt tip de lucrători pe platforme digitale - inclusiv prestatorii casnici.

Legea dialogului social 367/2022 deschide calea către sindicalizare nu doar a angajaților, dar și a lucrătorilor din acea unitate. În cazul prestatorilor casnici, relația de muncă nu există, iar în acest caz dreptul la sindicalizare este limitat. România nu a ratificat Convenția Lucrătorilor Domestici 189 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) care stabilește o relație clară de angajare între persoana ce prestează munca domestică și cel care beneficiază de acest serviciu.

În această situație, prestatorul casnic se confruntă cu un nivel ridicat de exploatare, iar asigurarea în sistemul de sănătate și de pensii reprezintă un pas timid în rezolvarea unei probleme de magnitudine ridicată. Indiferent de discuția de ocazionalitate din text Legii 111/2022, scopul legii este de-a aduce la “alb“ munca care până acum era invizibilă. Conștientizarea magnitudinii fenomenului de muncă domestică nu reprezintă un pas semnificativ în adresarea problemelor cu care aceștia se confruntă.

---

Acest articol a fost pregătit pentru Confederația Națională Sindicală „Cartel Alfa” și reflectă opinia autorilor. Acest material nu reprezintă poziția CE sau a Guvernului României, care nu poartă răspunderea modului în care informația conținută în acest comunicat ar putea fi utilizată.

Proiectul "+CAP – Capacitarea CNS Cartel ALFA pentru îmbunătățirea și modernizarea dialogului social la toate nivelurile", cod proiect 311262, este implementat de către CONFEDERAȚIA NAȚIONALĂ SINDICALĂ - "CARTEL ALFA", în calitate de beneficiar, în parteneriat cu FEDERAȚIA "SOLIDARITATEA SANITARĂ" DIN ROMÂNIA și este cofinanțat din Fondul Social European+ și se desfășoară în perioada 01.02.2024 - 31.01.2029.

Obiectivul general al proiectului vizează creșterea capacității organizațiilor sindicale printr-o serie de intervenții cu implicații sistemice la nivel național. Acest obiectiv este direct corelat cu obiectivul PEO ESO 4.2 „Modernizarea instituțiilor și a serviciilor pieței muncii pentru ca acestea să evalueze și să anticipeze necesitățile în materie de competențe, să asigure o asistență promptă și personalizată și să sprijine corelarea cererii și a ofertei, tranzițiile și mobilitatea pe piața muncii”.

Proiectul vizează un grup țintă total de 510 persoane, membri/specialiști ai partenerilor sociali și respectiv minim 28 parteneri sociali sprijiniți pentru a-și îmbunătăți capacitatea de a formula și implementa politici relevante, în vederea consolidării dialogului social și a parteneriatelor pentru ocupare și formare.

Valoarea totală eligibilă a proiectului este de 37.226.719,00 lei din care 28.442.886,33 lei contribuția UE și 8.783.832,67 lei valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional.