🔥 Portavocea77: Ai căzut de pe scaun? Accident la locul de muncă.
Ce înseamnă sănătatea și siguranța la locul de muncă? Cum îți crește salariul, dar de fapt îți scade?
Discuțiile despre condițiile de muncă în România sunt în continuare absente.
Chiar și când se întâmplă accidente grave, nici atunci nu se iau măsuri corespunzătoare. Sănătatea și Siguranța în Muncă continuă să rămână mai degrabă un element bifat pe o listă decât o grijă adevărată a statului.
În România accidentele la locul de muncă nu sunt raportate în totalitate, atât din cauza necunoașterii cadrului legal de către angajați, dar poate și ca efect al presiunii angajatorilor. În imaginația populară accidentul de muncă este un act grav, precum ar fi pierderea unui deget, pierderea auzului sau chiar și moartea.
Despre accidente de muncă la birou, în mașină sau chiar și acasă, atunci când angajatul este în regim de telemuncă, nu se discută. “Eh, cum adică accident de muncă la birou?“
Precum un angajat pe bandă într-o fabrică se poate accidenta atunci când își prinde mâna, la fel și un muncitor ce stă toată ziua la calculator. Poate scaunul nu este conform cerințelor minime privind securitatea și sănătatea în muncă (HG 1028/2006):
Scaunul de lucru trebuie să fie stabil şi să asigure operatorului libertate de mişcare şi o poziţie confortabila.
Scaunul trebuie să poată fi reglat pe verticala.
Spatarul scaunului trebuie să poată fi înclinat şi reglat pe verticala.
Un reazem pentru picioare trebuie pus la dispoziţie celor care îl doresc.
Ce se poate întâmpla dacă scaunul nu este adecvat? Poate te așezi pe scaun să te apuci de lucru și dintr-odată cazi, ajungi pe podea, iar corpul tău suferă afecțiuni. Poate nu sunt grave, poate nu sunt nici măcar semne, dar la locul de muncă s-a întâmplat un accident.
Totuși, nu întindem coarda? Revin la aceeași întrebare cu încă o întrebare: de ce este normalizată mușamalizarea sau invalidarea accidentelor la locul de muncă? Este un act de eroism să suferi din cauza expunerii prelungite la monitor, din cauza utilizării unei tastaturi neconforme sau a unui scaun defect, fără să raportezi?
Nu toate accidentele de muncă sunt identice, iar legea face distincție clară între accidentele ușoare și cele grave. Dacă stai mai puțin de trei zile acasă și ai leziuni ușoare, atunci este un accident ușor.
Evoluția accidentelor
În România, numărul accidentelor de muncă a scăzut considerabil de la 9,808 în 1992 la 4,840 în 2022. Accidentele mortale au scăzut, de asemenea, cu 74% de la 499 în 1992 la 131 în 2022.
Incidența redusă a accidentelor în muncă corespunde și cu scăderea angajaților din industrie - din domeniul cel mai predispus la accidente grave. Dacă în 1990, 45% din angajați lucrau în industrie (atât extractivă, cât și prelucrătoare), în 2022, doar 22.3% mai sunt activi în aceeași ramură a economiei.
Numărul angajaților din industrie a scăzut de la 3.72 mln în 1990 la 1.16 mln în 2022.
Între cele două există o simplă corelație, nu cauzalitate. Nu se poate atribui incidența redusă a accidentelor în muncă scăderii numărului de angajați din industrie. Într-adevăr dispariția locurilor de muncă din industrie a corespuns și cu o scădere a posibilităților de accidentare gravă sau moarte. Este logic, cu cât sunt mai puține, cu atât posibilitatea este mai redusă, poate există și unelte mai sigure acum pe care angajații le pot folosi.
Totuși scăderea locurilor de muncă periculoasă nu înseamnă de la sine o scădere a numărului de accidente. Este vorba de un mediu de lucru mai sigur sau de o conștientizare mai slabă a accidentelor de muncă?
Cum ar trebui să arate situația de fapt?
Conform Legii Sănătății și Siguranței în Muncă (Lege 319/2006), angajatorii desemnează unul sau mai mulți lucrători pentru a se ocupa de activitatea de prevenție și de prevenire a accidentelor, cărora le vom spune în continuare Responsabil SSM.
Angajatorul nu poate să desemneze la întâmplare, ci trebuie să aibă în vedere capacitatea lucrătorului și să se asigure că nu are deja un program mult prea aglomerat. Prin delegarea acestor sarcini, angajatorul nu se sustrage de la răspunderea legală în cazul unui accident.
Totuși, responsabilul SSM rămâne o noutate pentru mulți dintre angajați. Făcând aluzie de la întreprinderile unde se respectă aceste prevederi, în locurile mai puțin riguroase, responsabilul SSM este doar o formalitate, dacă există și acolo.
În absența acestuia și a unei bune informări ne confruntăm cu o situație în care accidentele la locul de muncă sau bolile profesionale rămân subraportate și neînțelese. Oamenii ajung să considere durerile de spate o normalitate a lucrului la calculator, când de fapt realitatea este diferită.
Cum arată Inspecția Muncii astăzi?
În repetate rânduri sindicatele au criticat Inspecția Muncii.
Când discutăm despre Inspecția Muncii, ne referim inclusiv și la ITM-uri. Din 2010, în mijlocul crizei financiare, numărul angajaților din organele Inspecției Muncii și ITM-urilor a scăzut de la 1,948 până la 1,499 în prezent, o scădere de 23%.
Perioada crizei financiare este atribuită cu o migrație mai mare către Vest în căutarea de oportunități de angajare. Există prezumpția că numărul angajaților din Inspecția Muncii și din ITM-uri a scăzut din cauza reducerii efectivului de angajați din economie.
Din contră, luam ca an de referință 2008, iar într-adevăr în perioada 2008 - 2017 se înregistrează o scădere substanțială a numărului de angajați. Din 2018 numărul acestora a început să crească, întrerupt parțial de pandemia COVID-19, iar în prezent își continuă ascensiunea.
Pe de altă parte angajații Inspecției Muncii și din ITM-uri au scăzut constant din 2010 încoace, excepție făcând 2021 - 2022, pe fondul combaterii pandemiei.
Scăderea numărului de inspectori ai muncii pune o presiune reală pe instituția care deja este nu poate să-și în totalitate atribuțiile. Problemele există în teritoriu, unde anumite persoane sunt politizate, susțin anumiți patroni și mușamalizează abuzurile. Dacă am trage concluzia că întreagă instituție se comportă astfel, atunci nu am face nimic decât să continuăm lamentarea ce, indirect, duce la lipsă de acțiune.
Posibilitatea îmbunătățirii Inspecției Muncii nu vine doar din interior, ci și de la fiecare angajat, dar și de la sindicaliști în parte. Promovarea ideii de Sănătate și Securitate în Muncă, ascultarea lucrătorilor atunci când raportează probleme de sănătate și exercitarea de presiune pe mecanismele de control pot duce la rezultate. Pot, nu este garantat, deoarece mecanismele ruginite nu vor funcționa ca noi din prima.
Până atunci, rămânem cu un număr scăzut de accidente la locul de muncă, de 150 ori mai puțin decât Franța și cu mai puțin inspectori ai muncii.
Să recapitulăm
Ediția trecută ne uitam la evoluția salariului real, calculat în funcție de creșterile prețurilor. Am discutat de perspectivă, de nevoia de-a alege cu atenție anul de referință pentru că e diferit să ne uităm la indicele câștigului salarial real începând cu 2010, când salariile bugetarilor scad, și alta cu 2015.
Click aici dacă vrei să citești mai multe.
Între-timp Europa Liberă a ieșit cu un material despre creșterea salariilor.
Îți creștem salariul, dar de fapt scade
În prezent, salariul minim în România este 3,300 RON brut. Pentru 200 RON nu se plătesc niciun fel de taxe sau impozite, deci angajatul îi ia direct în mână. Taxele apoi se calculează la 3,100 RON brut.
Nu toată lumea beneficiază de acei 200 RON. Condiția este ca angajatul să fie încadrat pe salariul minim. Orice creștere a salariului duce la revocarea acestui “privilegiu“. Lucrul este de interes, mai ales că peste 400,000 de angajați vor trebui să aibă veniturile majorate, conform OUG nr 142/2021:
(2^1) Începând cu data de 1 ianuarie 2022, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată stabilit în condiţiile alin. (1) poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maxim 24 de luni, de la momentul încheierii contractului individual de muncă. După expirarea perioadei respective, acesta va fi plătit cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
Deci, nimeni nu mai poate ține angajații pe minimul pe economie mai mult de doi ani. Le pot da și 10 RON în plus ce duce la o scădere a venitului net. Venitul brut crește, conform OUG-ului, dar netul scade.
Problema veniturilor minime este vizibilă în Asistență Socială, unde aproape 70% dintre angajați sunt erau pe minim pe economie, doar că creșterea de 5% i-a mai ridicat un pic.
Din nou creșterea a fost doar pentru unii, căci alții au pierdut. Cum? Dintr-un foc, acei 200 RON neimpozitabili care nu se mai acordă atunci când salariul depășește valorea minimului în plată, dar și deducerea personală a scăzut.
Deducere? În cuvinte puține, dacă câștigi venituri mai mici sau egale cu salariul minim + 2000 RON brut, ai dreptul la niște bani ce nu ajung să fie impozitați.
Deci, ce se impozitează?
Impozitul este 10% din Salariul de bază - CAS (25%) - CASS (10%) - deducerea personală (calculată în funcție de venit și de numărul de persoane aflate în îngrijire) - acei 200 RON (dacă se aplică).
Până la o analiză mai atentă, amintim că pe 20 februarie începând cu ora 10:00 în fața Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, FNS Pro.Asist organizează un protest. Doleanțele sunt multiple, salariile sunt în continuare mici, iar Legea 153/2017 nu se respectă în continuare.
Practic e un furt, tu calculezi sporurile la un salariu ce era plătit cândva, dar astăzi le oferi oamenilor un alt salariu.
Din România
Cât de ușor este să-ți deschizi un restaurant fantomă? Aplicațiile de food delivery sunt peste tot, livratorii zilnic aleargă prin oraș să onoreze comenzile. Dar oare fiecare restaurant din aplicație există în realitate, cu un sediu propriu-zis, cu o bucătărie serioasă? Nu chiar.
Ce se întâmplă dacă-ți iei medical? Până de curând trebuia să plătești și contribuția la sănătate, pensia, dar și impozitul pe venit - practic cât plătești la un salariu. Totul s-a schimbat la finalul anului când s-a introdus și contribuția la sănătate (10%), dar în prezent Senatul dorește să o scoată.
De ce a fost introdusă? Sănătatea nu face față cheltuielilor. Dacă ne uităm la prognoza pe întreg anul 2023, veniturile sunt de 59,9 miliarde RON, parte din acești bani sunt subvenții de 10,9 miliarde RON de la Stat, iar cheltuielile sunt de 62,3 miliarde RON.
Este justificabila? Nu. Din nou și din nou, presiunea fiscală cade pe umerii angajaților. Când nu sunt bani, ia de la angajați. Soluția poate fi și mai simplă - te uiți în sistemul medical și identifici ce costă mulți bani, precum ar fi dializa, vezi cine o face (privatul aproape în totalitate) și-ți pui niște semne de întrebare: “Hm, chiar trebuie să-i decontez eu serviciile astea, când aș putea să le fac mai bine în clinicile, spitalele noastre?”
Din afară
Ce faci dacă îți e greu să faci sindicat? Tot faci un sindicat, numai că nu unul tradițional în care strângi semnături, te duci la ITM și după negociezi colectiv. În California cei care lucrează în fast-food s-au mobilizat și parte a unei confederații mari, au creat un sindicat, de fapt un grup informal căruia îi spun sindicat.
De ce? Pentru a promova discursul în spațiul public. Omul de rând nu știe adesea procesul prin care ajungi la a avea un sindicat, totuși aceste organizații pot ajuta.
Cine sunt oamenii care ne fac hainele? Nu știm prea multe, fabricile din România în mare parte deservesc brand-uri din afară, iar hainele de rând vin din China, Bangladesh, Maroc sau Vietnam. O investigație The Guardian arată că în ultimii 15 ani, acești lucrători textile au pierdut cel puțin $4 miliarde.
Cum? De ce? Industria este bazată pe muncă precară, slab-plătită, iar competiția este la cenți/articol vestimentar.
Există directiva de due-diligence ce, în teorie, ar trebui să prevină abuzuri în lanțul de aprovizionare doar că… acesta este de multe ori atât de lung încât e foarte greu să identifici clar de unde vin hainele.
Încă nu avem legislație de due-diligence. Există o directivă în lucru, dar acolo a rămas. Sute de experți și Comisarul Drepturilor Omului de la ONU cer Uniunii Europene să adopte cât mai repede această directivă.
Cum combați abuzurile suferite de lucrătorii migranți? Arabia Saudită pare să se facă că nu aude, în contră decizând să reducă pedepsele și amenzile pentru confiscarea pașapoartelor, a salariilor sau maltratarea lucrătorilor migranți.
Un lider sindical textilist a fost ucis în fabrica unde lucra din Turcia.
 | A guest post by
|
Ok