🔥 Portavocea76: Cum ne-a afectat pandemia la portofel?

Dar dacă ne întoarcem în 2015 sau 2010? Cum trăiesc românii astăzi?

Să recapitulăm

Săptămâna trecută ne uitam la cât de mult contează perioada de referință. Dacă ne raportăm la anul 2000, românii trăiesc de 3.74 ori mai bine, dar față de 1990, doar de 2.22 ori. Nu toți românii, ci doar cei pe salariul mediu - care conform datelor din 2022, este disponibil doar pentru 15% din populație.

Am luat anul de referință 1990, deci i-am dat valoarea 100.

• Mai apoi am calculat valoarea pentru următorul an având în vedere creșterile salariului mediu net anual. 100 * (1 + creșterea procentuală)

• Iar apoi am împărțit totul cu indicele prețurilor de consum din acel an.

Deci, salariile au crescut, dar nu au ținut pasul cu creșterea prețurilor.

Să nu uităm că venitul mediu nu reflectă realitatea din România unde foarte mulți dintre angajați sunt pe salariul minim sau pe un venit similar cu acesta.

Să luăm ca referință ianuarie 2020 și să ne uităm la bugetari - administrație publică, învățământ și sănătate.

De la începutul lui 2020, veniturile reale au scăzut. În fond, chiar dacă s-au înregistrat creșteri ale salariului mediu net (atenție, nu toată lumea are acces la salariul mediu), creșterea prețurilor a fost mai galopantă.

În Educație veniturile reale au crescut (după o scădere substanțială) , mai ales pe fondul grevei, doar că în Sănătate au continuat să se ducă în jos. A fost “sporul de COVID”, ceea ce-a dus în sus în prima parte a graficului veniturile medii, doar că acestea nu au crescut în același ritm cu prețurile.

Astăzi, la final de pandemie, un angajat pe salariul mediu din Sănătate (câți oare 😉) își permite să cumpere cu 13.8% mai puțin față de ianuarie 2020.

---

Dar, din nou, este corect să ne uităm la anul 2020? Depinde.

• Mai multe vom vorbi în numerele viitoare pentru a înțelege cum ne-a afectat pandemia. În buzunar, în funcție de salariul mediu, ar trebui să avem mai mult și să putem cumpăra mai mult.

  • Dar… câți dintre noi lucrează pe salariul mediu? Câți sunt pe salariul minim? Câți ajung la valoarea coșului minim de consum? Și.. doar banii contează? Cum ne-a afectat pandemia sănătatea? Suntem mai bogați, dar mai bolnavi? Rămâne să vedem 😉

---

În fiecare analiză pe care-o facem, atunci când mergem la negocieri, trebuie să alegem un punct de referință. Nu strică să ne întoarcem și în timp pentru a înțelege mai bine situația salariilor.

Dacă ne întoarcem la 2015, am putea zice că bugetarii n-au dus-o rău - creșterile lunare de venituri au fost mai mari ca rata inflației - deci la finalul anului cumpărai mai mult, îți permiteai mai mult.

În 2018 se vede un hop destul de considerabil care reprezintă intrarea în vigoare a Legii Salarizării. În Sănătate, brusc, salariile primesc toate cele patru măriri de 25% (atenție, doar salariul de bază).

În pandemie se mai vede un vârf, iar apoi veniturile reale treptat își pierd din avânt.

Unii s-ar uita la 2015 și ar trage concluzia că bugetarii nu o duc chiar așa rău - până la urmă veniturile au crescut, indicele câștigului real de-asemenea, în Sănătate indicele ajunge până la 250. Totuși, dacă ne întoarcem în timp cu cinci ani, situația este diferită.

În 2010, Guvernul Boc taie salariile buge­ta­rilor cu 25%, încep concedierile, restructurările, iar criza se simte mai puternic ca niciodată. Brusc, indicele câștigului salarial real scade, se duce sub 75, iar pentru Sănătate se menține sub 100 până prin 2016.

Dacă te uiți la 2015 și privești spre prezent, ai spune că totul este roz, dar cu 5 ani în urmă, totul se vede distorsionat. 2015 devin un punct de adâncire, în care veniturile reale sunt sub nivelul celor din 2010. Oamenii își permiteau mai puțin, aveau credite pe care se chinuiau să le plătească și strângeau cureaua pe unde apucau.

---

Ne-ați întrebat și v-am răspuns

Am tot primit întrebări referitoare la impozitarea progresivă și la supra-taxarea ce există în România. Suntem taxați mai rău ca oriunde altundeva în Uniunea Europeană? Mitul este că da, deoarece la finalul lunii aproape 43.5% din venituri se duc către Stat - impozit, CAS și CASS.

Totuși, dacă ne raportăm la PIB și luăm toate statele membre, vedem că veniturile din taxele pe impozit reprezintă doar 5.8% din PIB, comparativ cu media europeană de 13.0%. Contribuțiile sociale de asemenea reprezintă 10.7% din PIB, comparativ cu media europeană de 13.9%.

Cerem să ne taxeze statul peste noapte mai mult? În niciun caz. Am adus în discuție impozitul progresiv pentru a oferi o alternativă la sistemul actual ce-i stoarce de bani pe cei de la baza piramidei. Totuși, impozitul progresiv nu este singura soluție: nu poți să vii și să ceri doar o taxă mai mare pentru câteva persoane, cu speranța că ai schimbat sistemul.

Un sistem de taxare echitabil este una dintre revendicările noastre majore de-a lungul anilor. Suntem singura organizaţie care s-a opus în 2005 introducerii cotei unice de impozitare şi principala noastră cerinţă este repartizarea sarcinii fiscale echilibrat între cetăţean şi capital. Mai concret, scăderea fiscalităţii pe muncă şi creşterea taxării capitalului şi averilor. Politica socială a statului este realizată din banii adunaţi de la contribuabili. În prezent, lucrătorii susţin, din contribuţiile proprii, în proporţie covârşitoare, realizarea misiunii sociale a statului de asigurare a serviciilor cu acces universal (educaţie, sănătate), a declarat Bogdan Hossu, Președinte Cartel ALFA.

---

În altă ordine de idei

În România, fertilizarea in-vitro nu mai este o prioritate a Ministerului Familiei care s-a reconvertit pe a defini ce înseamnă familia. Dacă Ministerul are nevoie de probleme pe care să le rezolve, mă pot gândi imediat la 10-20 care au legătură cu mamele ce prestează muncă domestică. Definirea familiei nu este decât o distragere de la cauzele mai importante.

Ciucă și Ciolacu, dar și toți acoliții sunt abonații la banii noștri. Anul trecut 120 de milioane de RON, din totalul de 227 milioane pe care partidele i-au primit, s-au dus către presă.

• Digi24 a renunțat la contractele cu PSD și PNL după ce Libertatea a arătat că postul a primit un milion de EUR numai de liberali.

Negoiță s-a dus la Denise Rifai în emisiune și-a spus că a cumpărat de la un magazin de cartier produse de 43 RON cu care poate trăi 3 zile. Poate îi cumpără oamenii mese (protocolul 😉) că eu nu-mi dau seama cum reușește să se întrețină cu 430 RON (43 x 10) pe lună. De la începutul pandemiei mărfurile alimentare s-au scumpit cu 40.86%.

• Deci cu 43 de RON astăzi cumpărăm ce luam cu 23.2 RON în 2020. Se putea trăi trei zile cu acei bani? Să te întreții, să-ți iei caloriile necesare, dar și să fii sănătos?

• Unii ar zice că poți trăi, dar nu sănătos. Nu mă interesează. Mi se pare o conversație expirată să ne gândim doar la cum supraviețuim sau ținem omul în viață fără să-i oferim condiții benefice de trai.

Din afară

Protestele agricultorilor continuă, iar în Italia au intrat cu tractoarele în Roma. Totuși, Comisia Europeană a dat înapoi, a cedat și a decis să clauza de-a renunța la pesticide. Să le interzică de tot? Nu, ci să le înjumătățească până în 2030. Acum este istorie.

Situația groaznică din Gaza continuă, iar sindicatele par să devină mai vocale: se cere un armistițiu. Nu toate, totuși, dar tendința este de-a condamna atacurile ambelor părți, iar mai apoi de-a cere o încetare a invaziei din Gaza.

Greva de la Tesla din Suedia continuă. Musk consideră că situația este de-a dreptul “nebună“. De pe 27 octombrie, mai multe categorii de lucrători ce se ocupau de șapte service-uri Tesla au intrat în grevă.

• Compania, precum deja ne-a obișnuit, nu este interesată de sindicate și dialog social. Nordicilor le pasă de aceste idei (aproape 88% din lucrători sunt acoperiți de contracte colective de muncă în Suedia).

• La început mecanicii au intrat în grevă, dar apoi și gunoierii, poștași și lucrătorii portuari au întrerupt lucrul.