🔥 Portavocea98: Sentimentele pozitive în economie?
Cui îi pasă de ce simt oamenii? Criza din UK. BNR taie din dobândă. Vremuri ciudate în Germania.
Timp de lectură: ⏰ 10 minute.
A scăzut rata dobânzii 📉
🤩 O decizie surprinzătoare: BNR a decis tăierea dobânzii de politică monetară pentru a două lună consecutivă. ⚡️ Banca națională anterior privea sceptic situația macroeconomică din cauza inflației ridicate. În al doilea trimestru, inflația a fost în jur de 6%, iar ținta este de 2,5%.
😅 Nici până la finalul anului, conform proiecțiilor BNR nu vom ajunge la valoarea de 2,5%. Ne vom situa în jur de 3,4%.
🤔 Dar de ce a scăzut rata dobânzii? În ciuda prognozelor care nu arată o atingere a țintei, s-au înregistrat progrese în rândul diminuării creșterii prețurilor. 🔮 Inflația a fost mai temperată decât preconiza BNR-ul anterior.
👏 Mai important, în subtextul comunicării BNR, se menționează creșterea înceată a PIB-ului. În primul trimestru al anului 2024, PIB-ul a crescut doar cu 0,5% față de 3% în lunile precedente.
🧱 Nu la consumul populației este problema, ci la formarea brută de capital fix. Formarea, ce? 💭 Simplu, la nivelul investițiilor. 💸 Investițiile reprezintă ce alocă compania pentru a-și dezvolta capacitatea de producție, incluzând servicii, dar și produse. 📉 Formarea brută de capital fix a fost afectată de-o rată ridicată a dobânzii care a făcut împrumutul mai puțin atractiv.
Citește ultima noastră analiză! 📈
![Evoluția salariului mediu net - prosperitate sau nu? [Analiza 005]](https://substackcdn.com/image/fetch/w_140,h_140,c_fill,f_webp,q_auto:good,fl_progressive:steep,g_auto/https%3A%2F%2Fsubstack-post-media.s3.amazonaws.com%2Fpublic%2Fimages%2F59787340-9de5-413c-8614-6ad347ea36b0_1456x1048.png)
De la BNR la nemți 🇩🇪
🤯 Scăderea burselor de la începutul săptămânii ne-a reamintit că în economie nimic nu este garantat și că un șoc poate determina un-altul. 🧮 Economia nu este doar despre numere ce se înmulțesc între ele, ci include și o perspectivă umană. 🥰 Economia ține cont de sentimentul uman și răspunde acestuia.
🤒 Când rata dobânzii este ridicată (precum arătam mai sus), firmele și oamenii devin mai precauți, împrumută mai puțin, dezvoltă mai timid. 🥶 Sentimentul este anxios, economia se răcește.
🦮 Perspectiva asupra economiei ne ghidează viața, iar indicele producției industriale arată direcția în care se îndreaptă o țară. 🎉 Față de 2015, România astăzi produce cu 2% mai mult. 🚗 Industria cea de mult timp apusă s-a dus, dar a mai rămas și ceva în urmă (mai ales că printre exporturile cele mai importante se numără mașinile și piesele de mașini). 📈 La nivel european, față aceeași perioadă, volumul producției industriale s-a mărit cu 10%.
📉 Nu este o creștere uniformă, deoarece în Germania - puterea industrială europeană - volumul a scăzut cu 9%. 😣 Deutsche Bank, în februarie 2024, anticipa că tendința de scădere va continua, iar sentimentul din economie se va înăspri.
🔋 Economia germană este cunoscută pentru producția de autovehicule, reprezentată de giganți precum Volkswagen, BMW sau Audi. 😅 În 2023, Germania a produs cu 18,7% mai multe autovehicule față de anul trecut. Dacă comparăm cu 2017, economia germană a produs, de fapt, cu 15% mai puține mașini.
🙀 Ar trebui să fim îngrijorați? Da, deoarece competiția ridicată cu China pe partea de vehicule, dar și tendințele economice de la americani reprezintă o provocare pentru Europa. 🎲 În ciuda unor pariuri cu vehiculele electrice, comenzile s-au arătat a fi mai reduse ce a dus și la concedieri la noi în țară, la Leoni (cablaje).
🇺🇸 Peste ocean se vorbește de protecționism economic, China deja funcționează pe acest model, dar Europa rămâne axată pe mecanismul de piață liberă. ⛓️💥 Într-adevăr, s-au mai relaxat regulile pentru acordarea ajutoarelor de stat, doar că Europa rămâne în urmă când este vorba de politică industrială.
Dă un ban să ai o casă 🏠
😬 George Simion atrage mii de oameni pentru a semna contracte ce le “garantează” o casă la 35.000 EUR cu dobânzii zero. 🗺️ Nu se spune unde vor fi casele, cum vor arăta, dar nici dacă infrastructura publică locală există pentru a le acomoda. 🏫 Construim case, dar grădinițe, școli, spitale?
🤔 Proști cei care semnează? 🦥 O concluzie leneșă ce nu analizează critic realitatea cu care se confruntă oamenii. 📈 În ultimii patru ani chiriile au crescut rapid în România, mult peste media europeană. În ultimul an, creșterea medie a fost de 11% față de 3% la nivel european. 🤒 Unii ar spune că este normală creșterea mai ales că sunt mai scăzute prețurile la noi față de alte state membre.
🤙 Doar că să ne întoarcem la sentimente. 😤 Cum se simte omul de rând care este lovit de-o inflație ridicată, mai apoi de prețuri ale chiriilor care continuă să crească, dar și de salarii care nu cresc uniform. 👆 Alții ar zice că salariul mediu net este astăzi de 5.118 RON, doar că în ultimii ani riscul de sărăcie nu a scăzut considerabil. 🤑 Cine beneficiază de fapt de acele creșteri salariale?
🇺🇸 Problema locuirii este aici, dar nu suntem încă SUA unde în ianuarie 2023, 653.000 dormeau pe stradă. 🏘️ Nu suntem SUA, dar 41% dintre români trăiesc în case supra-aglomerate.
Problema locuirii rămâne subiect central iar pe fondul speculei cu terenuri, omul de rând este împins mai mult la periferie. 🔥 Unde vor fi case de 35.000 EUR când nu mai există nicio garsonieră la banii aceștia în București? O parte din cei care se duc și semnează Planul Simion își arată dezamăgirea față de sistem care ar trebui să se asigure de bunăstarea acestora.
Unii economiști consideră că sărăcia și depravarea materială este starea “by default“ a populației. De acord, dar de ce încă ne confruntăm cu asemenea probleme ale locuirii când avem pretenția existenței unor state sociale? ⌛️ Secolul XXI, anul 2024, iar metodele de organizare socială pe care le-am creat încă nu asigură bunăstarea omului când este posibilă? 🦥 Un pic leneș.
🇺🇸 Un experiment american din Denver, Colorado, a oferit mai multor participanți o sumă de bani:
Grupa A: 12 plăți lunare a câte $1.000 fiecare. Total = $12.000.
Grupa B: 11 plăți lunare a câte $1.000 fiecare și $6.500 în prima lună. Total = $12.000.
Grupa C: 12 plăți lunare a câte $50. Total = $600.
💪 Rezultatele sunt cele pe care le anticipam: dai oamenilor bani, iar astfel scade riscul de-a rămâne pe străzi. 🏢 Importanța unei plăți lunare se vede mai ales când lipsesc alte mecanisme de protecție socială, precum ar fi adăposturile de noapte. După 10 luni, 43% (Grupa A) dintre cei care nu se aflau în niciun adăpost de noapte erau în propria casă sau apartament, față de 25% (grupa B) sau 28% (Grupa C).
🔥 De ce contează? În jurul serviciilor sociale s-a pus o peliculă a iresponsabilității fiscale ce este greu de înlocuit. Fiecare cheltuială a statului pentru a-i ajuta pe oameni trebuie să fie însoțită de-un raport de sustenabilitate financiară. De acord, să analizăm impactul financiar, dar de ce serviciile sociale în continuare sunt dominate de retorica austerității?
🫤 De ce să dăm bani oamenilor pentru locuințe? Cine se califică? De ce s-ar califica? De ce-i ajutăm și nu-i lăsăm la mâna pieței libere? Cum spuneam mai sus, anul 2024…
Că tot vorbeam de cheltuieli sociale, unde se duc banii? 💸
România cheltuie anual în jur de 225.236 milioane lei pe prestațiile sociale, adică 225 miliarde lei, adică 45 miliarde EUR. O sumă imensă ar spune unii, numai că aproape jumătate (112.483 milioane) se duc pe pensii, iar foarte puțini se duc către locuințe (110 milioane) sau excluziune socială (3.181 milioane).
Pare mult, doar că România cheltuie cel mai puțin dintre statele UE dacă ne raportăm la PIB. În ciuda acestor cheltuieli, discursul public rămâne împotriva serviciilor sociale - nevoia obsesivă a sustenabilității fiscale pe care o menționam anterior.
FMI, IMF, FML 🌏
📈 Țările care astăzi se află într-un nivel critic din punct de vedere al datoriei s-a dublat față de 2015. 🌏 Aproape 60% dintre economiei lumii se află în această situație față de 27% în 2015.
🔥 Situația critică provocată de pandemie și de politicile monetare (dobânzi ridicate) a dus la o scădere a țărilor care se află în zona de risc scăzută de la 24% în 2015 la 10% în 2022. 😳 Aceeași situație s-a înregistrat și-n zona celor moderate de la 50% în 2015 la 33% în 2022.
💰 Ce înseamnă? Statele nu-și permit să mai plătească datoria pe care deja au acumulat-o și sunt forțate să se împrumute din nou. Se pot împrumuta la aceleași dobânzi? Așa ar fi ideal, doar că presiunea ratelor ridicate ale dobânzilor a împins statele să dea mai mult înapoi. ⛈️ În urma crizei provocate de inundațiile din Pakistan, datoria Pakistanului a devenit mai puțin dezirabilă.
🙏 Mai puțin dezirabilă, dar cum? Statele se împrumută prin titluri de stat (bonds). 😎 La fel face și România, rugând populația să-i ofere bani cu promisiunea că-i va returna în câțiva ani. 😁 Dacă statul este stabil din punct de vedere economic, atunci cel mai probabil ne vom vedea banii după perioada de maturitate.
⚠️ Dacă nu… și simțim că există risc de faliment, vindem datoria pe care am cumpărat-o. 🛍️ O vindem mai ieftin, nu așteptăm să ni se întoarcă banii înapoi. 🏃♀️➡️ O vindem că ne este frică de-un potențial efect al unui faliment: ne vom mai vedea oare banii? 🛍️ E ca atunci când vrei să scapi repede de-un produs, mai lași din prețul pe care-l ceri.
🤗Atunci când o vindem, trimitem în piață sentimentul (tot la sentiment ne întoarcem) că e rău și că trebuie să ne salvăm. 🛟 Astfel, condițiile de creditare se înăspresc și oamenii sau instituțiile vor o garanție mai mare de la țări precum Pakistan. 🇵🇰 Garanția nu e de-ajuns să fie de ordinul promisiunilor, ci trebuie să se vadă în bani - vreau mai mulți bani dacă te împrumut cu aceeași sumă.
✂️ În fața acestor provocări, soluția FMI a fost adesea de-a tăia cheltuielile bugetare ce-au împins multe state în mecanisme de privatizare a serviciilor publice. 📝 Pe hârtie, totul arăta bine, dar, în fapt, lipseai populația de servicii esențiale pe care mai apoi le achiziționau la prețuri ridicate.
În multe țări, procesul necesar de ajustare structurală economică a avut consecințe dure. Creșterea prețurilor de consum și scăderea ocupării forței de muncă și a veniturilor au fost adesea efectele cele mai vizibile imediat ale ajustării și transformării. Impactul disproporționat al provocărilor asupra grupurilor sărace și vulnerabile a fost deosebit de devastator. O scădere generală a cheltuielilor guvernamentale în sectorul social, ca urmare a intensificării austerității bugetare, a agravat suferința pentru mulți. - UNESCO, 1994
🇰🇪 Protestele din Kenya au scos la iveală furia pe care oamenii o au față de această instituție internațională.
Violențe în Marea Britanie 🇬🇧
Populația în mai multe orașe britanice a luat cu asalt străzile pentru a protesta împotriva migranților. Grupurile anti-migrație (alimentate de către dezinformarea de pe rețelele de socializare) s-au dus către “cei care nu sunt de-ai locului” și au protestat în fața magazinelor, i-au intimidat, cerându-le să plece “acasă”. Pentru mulți Marea Britanie este locul unde s-au născut.
De unde a pornit? De la uciderea violentă a trei fete de 6, 7 și 9 ani care participau la un curs de dans. Pe rețelele sociale s-au răspândit ipoteze cum atacatorul ar fi musulman chiar înainte ca identitatea acestuia să iasă la suprafață.
În povestea rasismului și anti-migrației, un detaliu ce rămâne lăsat la o parte este rata sărăciei în Marea Britanie. Prosperitatea pe care ne-o imaginăm rămâne în centrul financiar, în timp ce populația trăiește mai greu pe zi ce trece.
Orice indicator la care ne-am uita indică o creștere a inegalității. S80S20 compară veniturile celor mai bogați 20% și cele mai săraci 20% dintre oameni. Dacă în 1977 raportul era de 3,5, acesta a crescut cu +2,8, ajungând la valoarea de 6,3 în 2022. Practic, pentru fiecare liră câștigată de cei mai săraci, cei mai bogați câștigă 6,3.
De ce contează inegalitatea? Există așteptări ca statele să aibă grijă de noi, să ne ofere condiții pentru a prospera. În ultimele decenii, realitatea a fost crâncenă, luptele între oameni pentru locuri de muncă, locuințe și viață decentă au devenit mai acerbe. Într-una dintre cele mai bogate țări din lume, există probleme majore cu sărăcia.
Oamenii locului se simt abandonați. Abandonul nu justifică rasismul sau politica anti-migrație, dar ne arată o portiță în lumea celor care sperau că totul o să fie mai bine. Ca la americani: să n-ai ghinionul să ajungi la spital că rămâi pe stradă.
Ne vedem curând.