🔥 Portavocea96 - LEONI
Cum se ajunge la negocieri colective? Grevele de la Brăila de la începutul secolului și fertilitatea.
Situația de la Leoni, Bistrița
10% din lucrătorii Leoni Bistrița urmează să fie concediați. Se discută deja de concedieri colective, ceea ce înseamnă că alături de sindicat, de inspectoratul teritorial de muncă și de agenția pentru ocuparea forței de muncă trebuie să se găsească soluții pentru evitarea sau diminuarea problemei.
Motivul principal invocat este scăderea numărului de comenzi pentru vehiculele electrice. Șocul de moment a declanșat această mișcare, dar pentru a înțelege mai bine situația și a dezvolta argumente pertinente, trebuie să ne uităm și la situația financiară a companiei. Leoni are mai multe sucursale în România, dar pentru analiza de față am decis să mă uit doar la cea din Bistrița-Năsăud (BN).
Pronosticul unor vânzări scăzute poate să sperie, dar situația din ultimii ani a fost benefică pentru management-ul companiei. În 2023, Leoni BN a înregistrat un profit de 49 mil. lei, o scădere față de 60 mil. lei în 2022. În ultimii 15 ani, doar doi ani au fost lipsiți de profit (2015 și 2020). Anual, în medie, profitul a crescut cu 18,71%. Față de 2008, când profitul era doar de 4 mil lei, astăzi este de cel puțin 12 ori mai mare.
Existența profitului nu poate împiedica o companie de la a face concedieri doar că reprezintă un indicator de care ne putem lega când construim un argument pentru a reduce riscurile reducerii de personal. Profitul este la discreția companiei de-a-l cheltuie așa cum consideră - îl poate plăti înapoi acționarilor sub formă de dividende, îl poate investi în companie sau doar ține în conturi.
Rata profitabilității la Leoni (profit / cifră de afaceri) a fost de 2,61% în 2023, înregistrând o scădere de la 3,46% în 2022. Perioada pandemică a afectat compania, rata profitului scăzând la -2,33% în 2020 după ce anul anterior era la 1,13%.
O rată de profit de doar 2,61% ce reprezintă? Ne poate spune multe, dar fără o analiză financiară în detaliu nu putem înțelege cum compania cheltuie banii. Poate mulți, dinainte de-a ajunge la profit, se duc pe cercetare și dezvoltare. Poate unii pe achiziții de echipamente pentru a dezvolta compania.
În ciuda existenței profitului în ultimul deceniu, numărul de la angajații de la Leoni BN a înregistrat o fluctuație severă. În 2016 s-a atins apogeul de 8,208 angajați, doar ca mai apoi să fie într-o continuă descreștere până la 4,398 în 2023. Scăderea numărului de angajați a contribuit și la o creștere a productivității (cifră de afaceri / angajați), de la 90,5 până la 426,3 mii lei/angajat.
Din 2008 până în prezent productivitatea a crescut în medie cu 10,88% doar că nu ne spune foarte mult despre cât se produce în fabrică. De ce? Productivitatea este înșelătoare și depinde mult de modul în care o calculezi. Am decis să împart cifra de afaceri la angajați. Nu am luat în calcul dacă prețurile au crescut (ceea ce s-a și întâmplat) și nu m-am uitat nici la numărul de piese produse sau de calitatea acestora. Am împărțit, propriu-zis, banii ce au intrat în firmă în urma vânzării la numărul de angajați.
Așa ne păcălește productivitatea iar discuțiile obsesive despre nivelul acesteia scăzut din România nu reușesc să interogheze mecanismul din spate. Este obosit, deoarece profilul tehnico-economic al țării este diferit față de ce se întâmpla acum 50 de ani. Consumul este altul, poate unele bunuri pot fi folosite o perioadă mai îndelungată și se strică mai rar, ceea ce înseamnă un consum mai scăzut la acestora, în timp ce altele trebuie înlocuite frecvent.
Ca să nu ne lungim, în situația de la Leoni BN, responsabilitatea este acum a sindicatului de-a se întâlni cu angajatorul pentru a găsi o soluție. Vor interveni și ITM-ul și AJOFM-ul din zonă pentru a găsi un drum comun. Ideal ar fi ca negocierile colective să fie stopate, iar parte din profitul companiei să fie redirecționat pentru dezvoltarea unor servicii, produse ce ar putea penetra alte piețe. Astfel angajații și-ar păstra locul de muncă.
Dar din nou, profitul este în mâna angajatorului. Acesta decide cum dorește să-l împartă și prioritățile pe care le are. Sindicatul are puterea de-a influența și de-a pune presiune acum.
Grevele de la Brăila de la începutul de secol 🛟
Portul de la Brăila era cunoscut departe în Occident, iar munca din casele de comerț, din industria alimentară sau din micile ateliere de fabricare a lumânărilor nu aveau în vedere sănătatea lucrătorului. Nici compensarea adecvată și justă nu era de interes pentru nimeni, fiecare oprea câte putea: magazinerii 2 lei, vătafii alți 2 - 4 lei pentru descărcarea unui vagon.
Folosind criza economică, exploatatorii din porturi au intensificat asuprirea docherilor şi căruţaşilor, micșorând sistematic preţurile de încărcare şi descărcare a navelor şi a vagoanelor de cale ferată.În medie, salariul unui muncitor era de 2-3 lei pe zi. În acelaşi timp, cantitatea de alimente necesare unei familii compuse din patru persoane costa 3,08 lei - C. Marinescu & I. Brezeanu
În 1900 mai mulți căruțași intră în grevă pentru a cere prețuri stabile la încărcarea și descărcarea navelor. Docherii și încărcătorii intră și ei în grevă, numărul total ajunge la 2.000.
Pe baza crizei și-a lăcomiei burghezilor, în 1901 un grup de 350 de cetățeni întocmește un memoriu împotriva brutarilor care mențineau prețul ridicat la făină. Din această cauză, mulți se hrăneau cu pâine făcută din orz.
În 1901, începe o altă grevă a muncitorilor din port care cereau trecerea plății salariilor în slujba unei autorități publice. Până atunci salariul trecea prin mai multe mâini, prin intermediari, care fiecare-și oprea cota parte, iar cel din urmă, muncitorul, suferea. Auzind de greva din Brăila, lucrătorii din portul Galați au declanșat o grevă de solidaritate. Victoria a fost a greviștilor:
s-a stabilit un program de lucru de 11 ore (6 dimineața - 7 seara) cu două ore pentru masă. Înainte se lucra și 14 - 15 ore.
În 1902 apare Legea meseriilor prin care se împiedica constituirea muncitorilor în organizații proprii de clasă. Legea nu spunea nimic de durata zilei de muncă, salariul minim sau respectarea repausului. Astăzi durata zile de muncă este de regulă 8 ore, repausul săptămânal este de două zile, iar timpul maxim săptămânal de lucru nu poate depăși 48 de ore (cu orele suplimentare).
![Pilonul european al drepturilor sociale [003]](https://substackcdn.com/image/fetch/w_140,h_140,c_fill,f_webp,q_auto:good,fl_progressive:steep,g_auto/https%3A%2F%2Fsubstack-post-media.s3.amazonaws.com%2Fpublic%2Fimages%2F5c3a5d94-1e7c-4bbc-9d8d-562a0c1bce12_1456x1048.png)
Fertilitatea în scădere. Unde se nasc următorii copii? 👩🍼
Până în 2050 mai bine de trei sferturi dintre țările lumii nu vor avea o rată a fertilității îndeajuns de ridicată pentru a-și menține nivelul populației. Dacă în 2021, 1 din 4 copii se nășteau în Africa sub-sahariană, procentul acestora va crește la 1 din 2 până în 2100. Migrația va fi principalul motor de creștere în Europa, iar deja semnele de întrebare există referitor la cum va arăta viitorul securității sociale.
Mai prindem pensii? Caramitru spune că trebuie să muncim până la 75 de ani și să împingem copiii la muncă de la 16 ani.
Fertilitatea în România ultimilor ani a înregistrat o oarecare tendință constantă. Dacă în 1990, fertilitatea era de 366, astăzi a coborât la 241. Nu a atins minimul istoric de 232 care a fost atins în 2002 și nici nu se situează într-o extremă. Este fix la medie, dar în scădere la maximul ultimilor ani dinainte de pandemie când fertilitatea înregistra o creștere de la 269 în 2015 până la 306 în 2020.
Dacă în 1990, aproape 40% dintre copii erau născuți de către femei cu vârsta cuprinsă între 20 - 24 ani, astăzi procentul a scăzut la 22,7%. Ponderea copiilor născuți de femei cu vârste cuprinse între 30 - 34 ani a crescut de la 12,7% la 23% - cea mai semnificativă schimbare din ultimele decenii.
În fața acestor provocări, statul român se bate cu pumnul în piept că trebuie să creștem natalitatea. Susținem gravidele? Mai greu când în continuare sunt redirecționate către privat, iar la sate monitorizarea sarcinii este aproape absentă.
Mai este și programul de fertilizare in vitro (FIV), dar limita de 10,000 s-a atins deja. Se mai primesc e-mailuri noi, mai sunt oamenii care vor să se înscrie, dar nu se mai acceptă noi dosare. Până în iulie 2024 s-au născut 243 de copii ca rezultat al programului FIV.
Pe cine afectează AI?
Ceea ce este nou la inteligența artificială este că, în mod special, locurile de muncă bine calificate și bine plătite sunt vulnerabile. Impactul final va fi probabil specific fiecărui sector și va depinde parțial de creativitatea companiilor și de capacitatea acestora de a adopta AI într-un mod care să completeze, mai degrabă decât să înlocuiască, munca umană. - Klaas Knot, Președintele Consiliului pentru Stabilitate Financiară și Președintele Băncii Olandei.
Cine este mai predispus să sufere de pe urma inteligenței artificiale? Cu cât economia este mai avansată, iar numărul de absolvenți de studii superioare crește, riscul de-a fi înlocuit de inteligența artificială crește. Nu au de pierdut cei din oțel, construcții, ci mai degrabă micro-managerii, personalul didactic, cei din cercetare și inovare.
În același timp regulamentul AI Act al Uniunii Europene începe să-și facă efectele. Statele membre nu trebuie să adopte legislație nouă acum, în prima fază, deoarece regulamentul se aplică în tot spațiul european. Până în 2025 trebuie să avem un cod de bune practici, iar ă
Unde ne sunt miliardarii?
Cum și-au ales ai noștri comisiile?
33 de europarlamentari români am trimis. Șoșoacă deja s-a făcut remarcată cu botniță, icoane și cu nevoia de-a curăța Bruxelles-ul de Satana. Victor Negrescu (PSD) și Nicu Ștefănuță (independent) sunt vicepreședinți. Dualitatea oamenilor, nu?
Înghesuială a fost la mediu (ENVI), afaceri economice și monetare (AFET), dar niciunul nu s-a dus la politici fiscale (FISC) sau dezvoltare (DEVE). La EMPL avem doar un membru permanent (Gheorghe Falcă - PNL) și doi membri supleanți (Roxana Mînzatu - PSD și Georgiana Teodorescu - AUR).
Altele din jurul lumii
Sindicatele americane susțin decizia lui Joe Biden de-a se retrage, iar cei mai mulți o susțin acum pe Kamala Harris.
Sentimentul în rândul funcționarilor publici era de panică. Oamenii se mișcau pe repede-înainte să termine treaba căci președinția lui Trump aducea mai multă incertitudine: se taie finanțările sau nu?
În spatele lui Trump stă Project 2025, un mega-manifest conservator. În spatele Project 2025 se află și Tax Foundation, o altă organizație ce militează pentru taxe mai mici pentru corporații.
Tax Foundation a introdus o materie de educație financiară prin care le explică copiilor de ce companiile ar trebui taxate mai puțin și cum să evite plata dărilor la stat.
Tot de la americani, dacă divorțezi, șansele sunt să ai un venit mai mic. Da, da, trebuie să împarți, să plătești cheltuieli de judecată, dar stai, e vorba de venituri, nu de averi. Venituri, ce aduci în casă prin prestarea individuală a muncii.
În medie persoanele divorțate câștigă cu 12% mai puțin decât cele care nu au trecut printr-o astfel de experiență. Bărbații pierd în medie mai mult decât femeile, doar că este neclar impactul pe termen lung.
De ce câștigă mai puțin cei divorțați? Poate fi o coincidență sau o cauzalitate a stresului ce duce la mai puțină muncă? Întrebări…
Cum se lucrează la Tesla
În Shanghai, lucrătorii tineri abandonează compania liniile de producție ale lui Musk. Inițial programul era de 12 ore, dar era timp suficient și pentru prânz, mers la toaletă și pentru a schimba tura. Odată cu războiul prețurilor (BYD vs Tesla), Musk a trebuit să reducă costurile, așa că a tăiat ziua de lucru, ce-a dus și la salarii mai mici, dar a mărit intensitatea muncii.
Muncitorii Tesla poartă ecusoane pe care scrie: „Ne finalizăm munca eficient și inteligent, muncim din greu, ne iubim munca și ne bucurăm de ea.” Dar, de fapt, modelul de lucru în schimburi și „efortul colectiv” aduc o oboseală și un consum extraordinar, făcând dificil ca muncitorii să aibă un sentiment de onoare de a lupta cot la cot. - 36Kr
Lucrătorii au început să leșine în fabrici, așa că managerii le dădeau apă cu săruri pentru a-și reclădi energia.
Nu e de mirare, mai ales că Musk a Menționat în repetate rânduri că doarme în fabrică și că nu are timp să facă dușuri.