🔥 Portavocea84: Platform work, inflație, producție industrială
La ce ar trebui să te gândești în weekend?
🔥 Duminică primul articol va ajunge în Inbox-ul vostru.
🤳 Mai multe despre activitatea Cartel ALFA se găsește pe pagina de Facebook
Directiva europeană a lucrătorilor pe platforme
Ne apropiem de-o decizie finală referitoare la directiva europeană a lucrătorilor pe platforme digitale. Consiliul a confirmat acordul provizoriu încheiat la 8 februarie între Parlamentul și Președinția Consiliului.
Directiva nu-i încântă foarte mult pe cei din zona de business/patronate, deoarece relațiile de muncă vor fi schimbate complet.
Directiva pleacă de la prezumția că orice om este angajat dacă întrunește anumite condiții. Să spunem în limbaj popular, dacă “cu ochiul liber” este vizibil că acel om este într-o relație de angajare, dar care este mascată, îl vom considera angajat. Responsabilitatea cade pe umerii angajatorilor să demonstreze că de fapt nu este angajat.
De asemenea, modul în care UBER și alte platforme digitale colectează date va trebui să devină mai transparent.
În prezent există posibilitatea închiderii contului și pierderii activității din motive greu de explicat. În cazul concedierii, spre exemplu, omul trebuie să fie foarte clar informat cu decizia și cu un raport al acestei decizii. Pe platforme este mai diferit.
Poate nu i-a convenit algoritmului ceva astăzi și dispari dintr-odată. 🤌
Cui te adresezi? Directiva intervine aici să reglementeze procesul și impune existența unui oarecare contact uman. Cât de mult contact uman? Depinde de țările ce vor trebui să transpună prevederile în lege.
Telemuncă? La noi avem Legea 81/2018, dar la NYC într-un magazin unde se vinde pui prăjit, o doamnă din Filipine intra prin Zoom pentru a lua comenzile în locul unei casierițe prezente fizic.
Producția industrială. Unde este astăzi? 🤯
Lunar INS-ul publică datele referitoare la starea industriei. În prezent, față de februarie 2020 industria nu stă neapărat mai bine în termeni generali. Față de aceeași perioadă în 2020, astăzi industria este mai jos cu 7.3 puncte procentuale.
Cele mai mari schimbări se înregistrează în industria extractivă, o scădere de 16.4 puncte, dar și în energie, unde în 2021 pe fondul crizei energetice producția s-a ridicat aproape de 100, iar apoi a scăzut treptat până la 81.3 în prezent.
Ce reprezintă 100? 100 este perioada de referință, în cazul de față anul 2021. Luăm o perioadă de referință și comparăm. Ce este peste 100 înseamnă că trece de valoarea perioadei de referință. În acest mod putem să creem o imagine ansamblu.
Din Finlanda. Ar trebui să fim îngrijorați? 🇫🇮
Pe o scală de la 1 la 10, Finlanda este la 8.1 când vine vorba de calitatea locului de muncă, conform datelor din 2018. Modelul finlandez de bunăstare are la bază un nivel ridicat al sindicalizării - 58% comparativ cu media OECD de 15.8%.
Acest nivel ridicat al sindicalizării aduce și protecții sociale adiționale ce pot face piața muncii “mai rigidă“ (precum ar zice angajatorii). Rigiditatea înseamnă, de fapt, demnitate și bunăstare, doar că este privită ca un negativ ce stă în calea mișcării mai ușoare a capitalului.
Guvernul finlandez propune schimbări semnificative pentru a modifica relațiile de muncă în favoarea… angajatorului. Motivul? Flexibilizarea muncii, la fel cum ne-am obișnuit și în România.
Constrângeri asupra grevelor: limitarea grevelor de solidaritate și politice prin introducerea unei cerințe de proporționalitate și restricționarea grevelor politice la 24 de ore. Plus, se dorește creșterea amenzilor.
Stabilirea salariilor: Guvernul intenționează să lege creșterea salarială în toate sectoarele de nivelul salariilor din industriile de export. Practic, nu poate depăși nimic ritmul industriilor de export.
Extinderea negocierilor locale: În locul prioritizării negocierilor colective la nivel de sector, sindicatele să se uite la nivel local. În teorie pentru cei care sunt puternici, nu o să fie nicio schimbare. Pentru cei care nu au aceeași vlagă sindicală sau putere de negociere, atunci o să fie dur… Ne amintim de România în 2011 cu schimbările venite în urma Legii 62/2011.
Reducerea securității angajării și a beneficiilor sociale: Condiții mai fixe pentru acordarea concediilor medicale, mai puține beneficii de șomaj și mai multe contracte de muncă temporare.
Pulsul muncii 🫀
Săptămânal ne uităm la o informație de interes din raportul ETUI - Benchmarking Working Europe 2024.
Ce se întâmplă cu participarea mai redusă a tinerilor pe piața muncii, dar și în procesul de formare? În 2022, în România unul din cinci tineri (19.8%) nu era nici angajat, dar nici nu era parte dintr-un proces de formare sau educațional.
Problema se intensifică atunci când ne uităm la diferențele de gen, 25.4% dintre femei comparativ cu 14.5% dintre bărbații tineri nu sunt parte nici a procesului educațional, dar nici nu activează pe piața muncii.
Motivele ar fi diverse, iar speculația poate veni de la rigiditatea legii muncii (un punct de vedere întâlnit în rândul celor ce privesc predominant pro-angajator), doar că în realitate Codul Muncii oferă posibilitatea mai multor forme alternative de angajare ce-ar putea favoriza participarea tinerilor. Deci există, dar nu se vrea?
Printre aceste forme se numără și munca prin agent de muncă temporară prin care se crează o relație între un agent de muncă temporară, un salariat și un utilizator (cel care are nevoie de muncă).
Lucrul prin agent de muncă temporară este o soluție legală, însă dintr-un punct de vedere sindical, trebuie să fim foarte atenți deoarece aceste contracte nu produc o bunăstare mai mare în rândul tinerilor, ci din contră duc la precaritate.
În discuția despre angajabilitatea tinerilor, adesea se menționează lipsa de aptitudini ce-i face pe aceștia mai puțin atrăgători pentru angajatori. Prezumția, din nou, pleacă de la impresia că educația în România este deficitară (pe de-o parte de-acord), dar și că posibilitățile de angajare după absolvire sunt distribuite egal la nivelul țării.
Un exemplu simplu: dacă eu termin inginerie la Târgoviște și nu este nimic în zonă care să mă avantajeze, atunci ce fac? Trebuie să schimb localitatea, dar avantajul în acest caz este că mă aflu foarte aproape de București-Ilfov.
Totuși, dacă sunt din Vâlcea, fac facultatea la Târgoviște în speranța că mă voi angaja acolo, dar apoi nu găsesc ceva atrăgător, ce fac?
În discursul despre muncă adesea auzim nevoia de-a accepta un job și cum că “nimeni nu dorește să mai muncească“. Discursul de acest tip ne aduce aminte de perioada Băsescu-PDL în care asistații sociali erau demonizați pentru refuzarea unui loc de muncă.
Omul, conform Codului Muncii, are dreptul la libertate în muncă, atât de-a alege, dar și de-a refuza. Nu trebuie să promovăm idea că atunci când ți se oferă un job, tu trebuie obligatoriu să-l iei.
De ce? De ce trebuie să accept orice job, pe orice sumă care poate este praf în ochi? Aceste narative de-a subordona angajatul în totalitate angajatorului nu contribuie cu nimic la bunăstarea generală a lucrătorilor.
Dar dacă ne întoarcem înapoi la formare și educație, statisticile trag semnalul de alarmă pentru România - țara în care abandonul școlar este cel mai ridicat din Uniunea Europeană, dar și în care participarea la procesul de educație pe tot parcursul vieții lasă de dorit.
De pe la noi, cu bune și cu rele
😅 Se schimbă legea pe mării contribuabili? De la 1.064 scade la 64, conform unui recent ordin ANAF. Numărul de contribuabili mijlocii va crește, astfel.
🤯 USR se luptă să crească Pilonul II prin diminuarea Pilonului I.
👩💻 În spatele mitului celei mai mici diferențe salariale între bărbați și femei stă și paradoxul ocupării. Conform datelor Organizației Internaționale a Muncii, doar 54.4% dintre femei erau ocupate comparativ cu 71.5% dintre bărbați.
😇 S-a publicat în Monitorul Oficial OUG-ul ce oferă cuplurilor mamă-nou-născuți din medii defavorizate 2.000 RON sub formă de tichete sociale pe suport electronic.
Sunt anumite condiții, iar pentru fiecare copil se poate lua 2.000 RON.
Ajutorul pleacă nu doar de la nevoia de-a diminua inechitățile și inegalitățile sociale, dar și de la tendința descendentă în rândul nașterilor - în medie 190.000 de nașteri pe an.
✊ În 2021, OUG 37/2021 pe fondul pandemiei și a incertitudinilor din piață elimina obligativitatea fișei postului acolo unde erau mai puțin de 10 angajați. Prim-ministrul Muncii pe vremea aceea, Raluca Turcan, privea măsura ca fiind benefică. Doar Raluca Turcan și angajatorii considerau asta, căci în realitate pentru angajați beneficiile nu au fost de niciun fel.
Trei ani mai târziu, Curtea Constituțională a României (CCR) a dat verdictul că eliminarea este neconstituțională.
„Angajații microîntreprinderilor au fost lipsiți, în mod nejustificat și discriminatoriu, atât de dreptul de a fi informați cu privire la atribuțiile înscrise în fișa postului, cât și de dreptul de a fi consultați la întocmirea regulamentului intern, ceea ce contravine drepturilor fundamentale la măsuri de protecție socială a muncii, garantate de art.41 alin.(2) din Constituție”
Inflația 📈📈📈
Au ieșit datele de la INS pe inflație și așa arată imaginea de la începutul lui 2020 până prezent. Mărfurile alimentare, adesea una dintre cele mai fluctuante categorii, sunt cu 44.15% mai scumpe față de 2020.
Totuși, ce se întâmplă cu salariile? Mai multe în edițiile trecute din Portavocea 🎉:
Inteligență artificială și știri din altă lume 🤖
De la an la an anxietatea față capacitatea destructivă a inteligenței artificiale crește. Poate ne vom obișnui cu acești roboței ce pot scrie cod în timp record? Mă îndoiesc. În același timp investițiile private în AI au crescut substanțial, în principal dominate de SUA, doar că 2022 a pus un pic frână.
Parlamentul European a aprobat versiunea inițială a AI Act - proiect de legislație europeană ce urmează să reglementeze modul de dezvoltare a tehnologiilor de inteligență artificială. Se mișcă un pic cam greu?
Poate. Însă doar recent lumea a devenit conștientă de capacitatea destructivă pe piața muncii a acestor tehnologii. GPT-ul, tehnologia cu care cea mai bună parte dintre noi suntem familiari poate redacta eseuri în timp record.
Conform unor calcule, mai bine de 22 milioane de eseuri au trecut prin filtrul tehnologiei artificiale. De îngrijorat? Probabil, mai ales când vedem cât de capabil este să creeze lucruri mai rapid ca noi.
În România, bate vântul și piața este mai mică, dar și dorința de reglementare rămâne în urmă. Conform unui raport european, România a cheltuit 13 EUR per capita pe investiții în tehnologie artificială în 2020, o creștere de 11% față de anul precedent.
Acum, la întâlnirea din Qatar unde s-au dus Ciolacu & echipa se discută despre investiții de 120 milioane EUR pentru dezvoltarea unui serviciu de cloud în scopul procesării inteligenței artificiale.
🇺🇸 Dreptul la protest în masă a fost interzis de Curtea Supremă în 3 state americane.
🚗 Lupta Cristinei Bălan cu Tesla. Totul a pornit de la prioritizarea profitului în defavoarea siguranței, exact cum s-a întâmplat și la Boeing.
🇺🇸 Angajații Google din Statele Unite au ocupat birourile companiei pentru a protesta relația dintre companie și Israel. Compania americană a concediat mai apoi 28 de angajați.
Ne vedem duminică 😇, iar după luăm o pauză de-o săptămână să ne odihnim.