🔥 Portavocea82: SALARIUL MINIM!
Chiar pierdem locuri de muncă? + greva de avertisment din Sănătate
2024 reprezintă un an crucial pentru salariul minim din România. Necesitatea transpunerii Directivei europene pentru salarii minime decente se apropie cu pași repezi, iar discursul public din România încă este dominat de prezumții în dezavantajul lucrătorului. În ciuda studiilor, precum ar fi cel de la Syndex referitor la salariile minime și la necesitatea echivalării acestora cu un coș minim de consum pentru un trai decent, economiștii atrag atenția asupra riscurilor ce survin din creșterea salariilor.
Din 2000 până în prezent, salariul minim brut a crescut de la 100 RON la 3,300 RON. În 2023 au fost două creșteri, la începutul anului de la 2,550 RON la 3,000 RON, dar graficul de mai jos include doar valoarea la finalul anului. Din anul 2000 până în prezent, salariul minim brut a crescut de 33 ori, însă oamenii continuă să deplângă neajunsurile materiale.
Creșterea salariului minim în prezent se realizează în urma negocierilor dintre guvern, sindicate și patronate. Din 2018, an în care contribuțiile au fost trecute în totalitate în sarcina angajatului, creșterea salariului minim s-a accelerat - o creștere pe hârtie, fără același impact și “în mână“.
Creșterile salariale ar fi trebuit să alimenteze o reducere a numărului de salariați, conform teoriilor expuse mai sus, doar că din anul 2000 până în prezent, în economie s-au adăugat încă aproximativ 650,000 de salariați. Scăderea numărului de salariați în perioada 2008 - 2012 a venit pe fondul crizei economice, a restructurărilor, ci nu a fost rezultatul direct al creșterii salariului minim.
Creșterile salariale din 2018 până în prezent nu au dus la reducerea numărului de salariați, ci din contră, surprinzător, în perioada pandemiei de COVID-19 (2020 - 2023) economia română a adăugat un plus de 76,000 de salariați. De-a lungul ultimilor ani, creșterile salariului minim, indiferent de magnitudinea acestora (29.4% în 2023, 40% în 42.9% în 2003 sau 14.3% în 2013) arată că o relație directă între creșterea acestuia și numărul de salariați ce-și pierd locul de muncă reprezintă o prezumție economică ce ignoră realitatea altor factori.
Manualele de economie încep de la prezumpția “ceteris paribus” (din latină: cu celelalte lucruri neschimbate) care este folosită pentru a înțelege implicațiile unui fenomen. Creșterile de salarii astfel sunt comparate cu numărul de angajați, iar din perspectiva unui angajator ce dorește să-și maximizeze profitul, o creștere impusă a salariului va duce la un număr mai scăzut de salariați.
Totuși, în realitate, mecanismele adiționale, precum ar fi kuzarbeit-ul din perioada pandemică, dar și intervenția statului în producția națională fac imaginea mai complexă. În realitate nu este doar o simplă relație între X și Y.
Criza economică din 2008 - 2012 a venit cu relaxarea legislației muncii și a dialogului social. Peste noapte, dreptul la liberă asociere a lucrătorilor a fost restricționat doar pentru cei din întreprinderile cu minim 15 angajați. Negocierea națională nu mai era posibilă, iar la nivel de sector era foarte dificilă negocierea unui contract colectiv.
Scăderea numărului de negocieri colective, dar și restructurările au făcut ca un număr mai ridicat de angajați să fie încadrați pe salariul minim pe economie. Puterea lucrătorului în negociere a scăzut, iar balanța s-a înclinat către angajator.
În prezent, valoarea salariului minim se apropie de 50% din valoarea salariului mediu brut (formulă recomandată de Comisia Europeană în directivă, dar nu obligatorie). Prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, a declarat că o creștere a salariului minim la 3,700 RON brut ar permite introducerea mecanismului de calcul, conform directivei.
Totuși, în ciuda creșterii salariului minim, în continuare oameni care primesc această remunerație se plâng în continuare situația financiară gravă în care se află. Pandemia de COVID-19 și criza prețurilor de consum au pus presiuni pe salariați care au strâns cureaua și sunt anxioși față de o potențială criză economică.
Evoluția salariului minim comparativ cu inflația anuală poate fi împărțită în perioada: 1991 - 2000 și 2000 - prezent. În anii 90, România se confrunta cu inflație de ordinul sutelor (170.2% în 1991, 210.44% în 1992 sau 154.7% în 1997), iar creșterile salariale trebuiau să țină pas cu această perioadă de tranziție (nu s-a întâmplat). Creșterile salariale erau de ordinul sutelor procentuale, doar că în mână oamenii simțeau impactul diferit.
Precum este cazul și în prezent, o creștere salarială nu înseamnă obligatoriu o creștere a nivelului de trai sau a posibilităților de consum, dacă nu depășește inflația. Întotdeauna când ne referim la un nivel de consum, facem o comparație cu o perioadă trecută: Astăzi sunt mai bine, dar mai bine față de X, poate nu față de Y.
Față de 1991, angajații pe salariul minim își permit să consume mai mult, doar că până în 2015 situația nu era deloc astfel. Pentru a înțelege veniturile reale, calculăm indicele salariului minim real (raportul dintre creșterile salariale și rata inflației într-o anumită perioadă de timp).
Luăm 1991 ca perioadă de referință pentru a vedea cum a evoluat situația angajaților pe salariul minim pe economie. Din 1991 până în 2015, indicele este sub valoarea de 100 ceea ce înseamnă că oamenii, chiar dacă luau mai mulți bani, își permiteau mai puțin.
Doar din 2015 oamenii pe salariul minim și-au permis mai mult ca în 1991. Astăzi indicele este la 217, oamenii în teorie își permit mai mult, doar că această comparație lasă loc de interpretare. Comparația cu o perioadă dificilă a României, precum a fost anul 1991, nu reprezintă neapărat bunăstare în 2023, ci doar o îmbunătățire a situației față de acea perioadă.
În perioada pandemiei, indicele real al salariului minim s-a dus în jos chiar dacă salariul a crescut. Creșterile salariale nu au ținut pasul cu creșterile prețurilor.
În retrospectivă, salariul minim rămâne elementul principal al creșterii salariale, cu un impact disproporționat în sectorul privat. Anxietățile provocate de declarații ce afirmă că firmele se vor închide din cauza creșterii salariului minim nu include și perspectiva bunăstării lucrătorilor care rămâne secundară, dacă nu chiar invizibilă în aceste discursuri.
Discuțiile despre salariile minime rămân în continuare anecdotice, bazate pe teorii economice care ignoră realitatea macroeconomică din România.
Mircea Coșea, profesor universitar și fost deputat PNL, ulterior PDL, privește creșterea salariului minim “ca o monedă cu două fețe”. Din nou, un caz de analiză anecdotică ce nu oferă un mod clar de interpretare a prezumțiilor economice de la care pleacă, ceteris paribus pe care o menționam mai sus. Totuși, Mircea Coșea susține că pe lângă salariul minim ar putea fi introduse alte măsuri, precum ar fi formarea, ajustări ale costului vieții sau venitul universal de bază.
Schimbări legislative de interes
🦵 Schimbări pentru migranți - poate și mai puțin stres pentru aceștia. Două proiecte de lege ce-au fost adoptat de Senat ar modifica perioada maximă pentru autorizația de muncă de la 1 an la 2 ani.
Autorizația de muncă se prelungește automat dacă migrantul menține raporturile cu angajatorul, iar în prezent perioada de prelungire crește de la 1 an la 2 ani. Nu există un număr limită de prelungiri.
Printre motive? Nu e nimic legat de angajați, ci doar aceeași demagogie “România reprezintă un spațiu de interes pentru investitori”.
💰 Beneficii pentru angajați? În România angajații pot primi tichete de creșă, dacă negociază cu angajatorul, bine-înțeles. Din aprilie valoarea maximă a acestuia a crescut de la 450 RON la 640 RON lunar pentru fiecare copil.
🚺 De astăzi, Legea 69/2024 ce prevede ratificarea C190 - Convenția împotriva discriminării și hărțuirii la locul de muncă, intră în vigoare. Se continuă procesul de aliniere al legislației.
Din 17 aprilie, HG 970/2023 obligă angajatorii să aibă o metodologie internă referitoare la prevenirea și combatarea hărțuirii la locul de muncă. Anual trebuie să existe instruiri despre hărțuire la locul de muncă, iar totul trebuie să fie adaptat pentru angajat. Deci, angajatorul nu poate doar să facă un document Word, să-l uite într-un calculator. Fiecare angajat, atât legal, dar și moral, trebuie să știe cum să procedeze când ceva rău se întâmplă.
De la Cartel
👩⚕️ Greva de avertisment a personalului medical reprezentat de Solidaritatea Sanitară! …Mai multe aici
🧑🎨 SINDICATELE DIN DOMENIUL PROTECȚIEI PATRIMONIULUI CULTURAL NAȚIONAL (CulturMedia) declară pe 18 Mai – NOAPTE ÎN MUZEELE DIN ROMÂNIA! …Mai multe aici
🛑 Confederația Europeană a Sindicatelor (CES - ETUC) își exprimă opoziția fermă față de reforma guvernării economice a Uniunii Europene. Această reformă nu doar că este lipsită de o viziune pentru o creștere durabilă, dar afectează și reziliența socio-economică …Mai multe aici
Știri din România
🤯 Guvernul PSD-PNL a lăsat 90.000 de asistenți ai persoanelor cu dizabilități fără creșteri de salarii. Cât câștiga o astfel de persoană? Minimul pe economie, iar cu Legea Salarizării Cadru 153/2017, mai rău li s-au ciuntit veniturile.
Vechimea nu se ia în calcul, salariile sunt aceleași chiar dacă cineva are 15 - 20 de ani experiență.
Înalta Curt de Casație și Justiție (ÎCCJ) a dat o hotărâre în 2023 prin care s-a decis că asistenții personali nu vor mai primi 15% pentru condiții grele.
De ce? În Decizia 23/2003 a ÎCCJ se arată că exista un artificiu - în lege li se oferea acest 15%, dar anexa specifica nevoia profesionalizării acestora.
📮 Sindicatul Poșta Română a declanșat conflictul colectiv de muncă săptămâna trecută. A urmat greva de avertisment, iar de luni au declanșat greva. Între-timp conflictul s-a soluționat, iar angajaților li s-au promis creșteri salariale.
Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, s-a dus în piață unde a dat 500 RON pe verdețuri, carne produse lactate - o sumă mare, și el o recunoaște.
🧑💻 Avem DSA - Digital Services Act, lege europeană ce impune condiții mai dure companiilor mari asupra modului în care se folosesc de datele noastre personale. Fiecare țară are un reprezentant pentru DSA, la noi este ANCOM care se gândește deja să facă o poliție virtuală - o inițiativă ce reflectă lipsa de creativitate, dar și dorința de-a crea un stat polițienesc - dacă nu este deja?
Știri din afară
🇺🇸 Ce se întâmplă când japonezii (Nippon Steel) vor să cumpere una dintre cele mai vechi și emblematice oțelării americane (US Steel). Sindicatul american (USW) se opune ferm, Președintele, în plan an electoral, se folosește de subiect să spună că oțelul nu trebuie să plece din țară.