🔥 129: cât trebuie să câștige un bugetar?

Un restaurator de la Castelul Peleș câștigă 6.233 lei. Dacă legea era respectată, ar fi câștigat cu 3.500 lei mai mult.

OUG 36/2025

Săptămâna trecută guvernul anunța o ordonanță de urgență ce reducea sporul de condiții vătămătoare pentru toate categoriile bugetare. Nu conta că era vorba de inspectori antifraudă sau de personal medical care lucrează pe sterilizare, cu toții de astăzi au un plafon maxim de 300 de lei.

⁠Pe lângă necesitatea de a face economii bugetare, in spatele acestei decizii a stat si mitul sporului pentru Wi-Fi, calculator, ecran sau antenă, care a dominat discursul public în ultima perioadă. De fapt, majoritatea sporurilor etichetate informal drept „spor de antenă” reprezintă sporuri legale de condiții vătămătoare, dar denumirea populară s-a menținut în spațiul public.

În limbaj juridic, sporul de antenă/wi-fi sau orice creație imaginară care va mai apărea în următoarea perioadă este sporul de condiții vătămătoare sau cel de condiții periculoase.¹ Mai jos găsiți o explicație a modului în care este calculat 👇.

🔥127: sporul de antenă.

Cum de s-a ajuns aici?

În spațiul public și în presă s-au vehiculat diverse teorii referitoare la “sporurile aberante”. Societatea s-a împărțit în bugetari leneși care nu merită nimic și economia privată care ține statul în spate.

Încercările de a explica situația sporurilor era, imediat, redusă la tăcere de către cineva care “cunoștea mai bine situația.“ Mereu se găsea un caz de bugetar care nu primea sporurile pe motive meritate, ci pe considerente politice. Unii le meritau, alții nu.

Cel puțin așa se spunea în discursul public și în media, fără o analiză critică a modului în care acestea sunt acordate sau a valorii pe care ar fi trebuit să o aibă.

Calcul salariu actual

Salariul de bază

Componenta de bază a câștigului salarial este salariul de bază care-a crescut în ultimii ani până la 5.586 lei în prezent. Creșterile nu au fost făcute după “bunul plac”, ci în urma aplicării legii. Bugetarii care sunt salarizați după grile clare, precum restauratorii din muzee, nu au dreptul să își negocieze salariile.

Protestul din cultură de anul trecut a dus la creșteri salariale după ce acestea au fost înghețate ani de-a rândul. A mai fost și creșterea de 5 - 10% de la începutul anului 2024.

În 2025 nu a mai crescut. Valoarea de 5.586 din martie 2025 arată cuantumul salariului după creșterea din a doua jumătate a anului 2024.

Sporul de condiții (15%)

Dincolo de salariul de bază, restauratorul primește și un spor de condiții vătămătoare din cauza riscurilor la care este expus. Riscurile de boli ale pielii, de îmbolnăvire timpurie sunt nenumărate, iar din cauza acestora restauratorul primește un spor de 15%.

În realitatea primește 556 de lei. Dacă se respecta procentul, valoarea sporului ar fi fost mai mare, dar vom vorbi în curând despre asta.

Teoretic, angajatorul are obligația să încerce să normalizeze condițiile de muncă. Angajații s-au plâns de-a lungul timpului, atât în privat, cât și în presă, dar eforturile de normalizare au fost efemere, de multe ori fără rezultat. Așa că oamenii au rămas cu sporuri.

Indemnizația de hrană

Pe lângă sporul de condiții vătămătoare și salariul de bază, restauratorul primește și o indemnizație de hrană în valoare de 347 de lei lunar. Valoarea acesteia, conform legii, nu este fixă, ci se raportează procentual (1/6 din salariul minim național)².

Schimbarea OUG 36/2025

Cu toate aceste bonusuri restauratorul cu peste 20 de ani de experiență ajunge la 6.489 de lei brut, pe lângă mai poate primi și vouchere de vacanță, acum în valoare de 800 de lei pe an.

Salariul este mult sub salariul mediu pe economie național (9.495 lei în luna martie 2025), iar sporurile nu contribuie în niciun mod la îmbogățirea acestora. Totuși, OUG 36/2025 a venit și-a limitat sporul la 300 de lei, ceea ce în cazul restauratorului cu 20+ ani de experiență, înseamnă o scădere de salariul cu 3,9%.

Scăderea puterii de cumpărare este și mai mare din cauză că salariile buge­ta­rilor au fost deja înghețate pentru anul 2026 la valoarea din 2025. Același lucru se aplica și sporurilor, indemnizațiilor și oricăror altor bonusuri... blocate la nivelul anului 2025.

De fapt, sunt blocate la nivelul din 2018, respectiv 2019.

Calcul corect

Salariu de bază - calcul corect

Înainte de a decide dacă un angajat câștigă prea mult, dacă sporurile sunt nejustificate, trebuie să ne întoarcem la lege și să apreciem dacă calculul este corect.

Începând cu 2023 salariul ar fi trebuit să fie calculat în funcție de coeficient x salariul minim.³ Formula oferea posibilitatea indexării salariilor buge­ta­rilor cel puțin cu valoarea inflației la nivel național.

• Până în 2022 creșterile erau asigurat de acea mărire cu 1/4 până ajungeau la nivelul din 2022.

• În 2022 trebuia să avem o nouă lege a salarizării, dar nici până în prezent aceasta nu este de găsit.

• Așa că, în această situație, statul avea pregătit un mecanism prin care oferea lucrătorilor creșteri, nelăsând puterea de cumpărare să scadă substanțial.

Această formulă de calcul nu a fost folosită niciodată. Dacă ar fi fost, astăzi un restaurator cu peste 25 de ani de experiență ar fi putut să ajungă la la 7.867 lei salariul brut. Diferența este de 29% față de cât câștigă în prezent.

Spor de condiții (15%) - calcul corect

Diferența de calcul există și la nivelul sporului de condiții care, în teorie, ar trebui să reprezinte 15% din salariul de bază. Prin multiple ordonanțe de urgență⁴ guvernul a blocat cuantumul sporurilor la nivelul anului trecut, astfel încât:

• Sporul din 2025 este la nivelul anului 2024.

• Sporul din 2024 este la nivelul anului 2023.

• … și tot așa …

• Până când află că sporul din 2019 este la nivelul anului 2018. Deci, sporul din 2025 este acela din 2018.

Dacă legea s-ar fi respectat, un restaurator ar fi câștigat astăzi 838 de lei, nu 300 de lei (după schimbarea OUG 36/2025). Chiar și înainte de schimbările recente, valoarea reală a sporului de condiții era de doar 10%. Salariul de bază crescuse, dar cuantumul sporului rămăsese constant, lucru care-a dus la scăderea valorii procentuale.

După schimbările impuse de OUG 36/2025, sporul ajunge la 5,4% din salariul de bază. Valoarea de 15% este de mult abandonată.

Indemnizația de hrană - calcul corect

În aceeași situație se află și indemnizația de hrană care ar fi trebuit să fie actualizată în funcție de salariul minim pe economie, dar din 2019 are aceeași valoare. Raportată la salariul minim din 2019, valoarea indemnizației de hrană este de 347 de lei. Dacă s-ar raporta corect la salariul minim din prezent (4.050 lei), atunci ar trebui să fie 675 de lei. Scăderea este de 48,6%.

Prevederea legală conform căreia indemnizația de hrană este 1/6 din salariul minim nu se mai respectă. În realitate indemnizația de hrană ajunge astăzi să fie 1/12 din salariul minim.

Concluzie

Dacă ar fi să tragem linie acum, observăm că un restaurator a fost privat de-o serie de drepturi salariale de a lungul anilor. Sporul nu a crescut, decât dacă locul de muncă a fost reevaluat pentru a înțelege dacă sunt riscuri adiționale sau mai puține. În cazul restauratorului, sporul deja era la procentul de 15% și a rămas acolo.

Sporul a rămas blocat la nivelul anului 2018. Indemnizația de hrană la nivelul anului 2019. Teoria conform căreia bugetării au fost “cumpărați” cu măriri de sporuri nu are nicio bază, deoarece acestea au fost înghețate la un nivel vechi de 7 ani.

Sporul, în teorie, deservește un singur scop: recompensarea lucrătorilor pentru prestarea muncii în condiții care nu respectă standardele conforme de sănătate și securitate la locul de muncă. Nu doar lucrătorii din cultură s-au plâns de condițiile de muncă, dar și cei din birouri, cât și personalul medical care beneficia de acest spor care acum a fost tăiat.

Dacă ar fi să calculăm corect sporurile și indemnizația de hrană, astăzi restauratorul ar fi trebuit să câștige 7.099 de lei. Diferența este de aproximativ 870 lei față de valoarea scăzută în urma OUG 36/2025.

Dar și așa… 7.099 tot nu este valoarea corectă. De ce? Am uitat calculul salarial în funcție de coeficient x salariul minim.

Dacă sporul de condiții, indemnizația de hrană, dar și salariul de bază s-ar fi acordat corect conform legii, astăzi restauratorul câștiga 9.722 lei, un pic peste salariul mediu pe economie - 9.495 lei.

În această situație, dacă nu-i convine restauratorului, de ce nu-i spunem să se ducă la privat? Pare că aceasta este întrebarea care domină orice canal de știri: dacă e așa rău la stat, atunci să plece la privat.

Este dezamăgitor că orice discuție critică legată de salariile buge­ta­rilor ajunge să fie deturnată la stereotipuri precum cel de mai sus. Dacă și acest restaurator s-ar duce la privat, atunci cine ar mai restaura la stat și cine s-ar ocupa de patrimoniu?

A, să nu uităm că salariul din privat depinde și de cel din public. Dacă-l tragem pe cel din public în jos, nu vă așteptați la creșteri salariale la privat, ci la opusul situației.

Acest caz nu este doar despre restauratori, ci despre cum statul român a gestionat relația cu propriii angajați în ultimul deceniu. Înghețările succesive, plafonările, lipsa de actualizare a indemnizațiilor și aplicarea discreționară a legilor au creat un climat de neîncredere și demobilizare.

Faptul că, în 2025, după ani de muncă specializată, un profesionist cu experiență rămâne sub salariul mediu pe economie, în timp ce responsabilitatea și riscurile au rămas aceleași sau chiar au crescut, arată că discuția despre „bugetari privilegiați” este adesea construită pe percepții deformate, nu pe date reale.

OUG 36/2025 nu doar că reduce veniturile prin plafonarea sporurilor, dar transmite și un mesaj: munca în condiții vătămătoare, efortul de a păstra patrimoniul sau de a asigura servicii publice de calitate valorează din ce în ce mai puțin în ochii decidenților.

Mulțumiri Andradei & Biancăi pentru ajutor în editare .

1. Art. 1, Cap. VI, Anexa III din L153/2017: În raport cu condiţiile în care se desfăşoară activitatea, pot fi acordate personalului salarizat, cu respectarea prevederilor legale, următoarele categorii de sporuri: a)pentru condiţii periculoase sau vătămătoare… b) condiții grele de muncă

2. Art. 18 (1) din L153/2017 (varianta de bază): Începând cu 1 decembrie 2018, ordonatorii de credite acordă obligatoriu, lunar, indemnizații de hrană la nivelul anual a două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată, cu excepția…

3. Art. 12 (2) din L153/2017 (varianta de bază): Începând cu anul 2023, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție și indemnizațiile de încadrare se stabilesc prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexele nr. I-VIII cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare.

4. OUG-urile relevante care au blocate sporurile sunt: OUG 114/2018, OUG 1/2020, OUG 226/2020, OUG 130/2021, OUG 168/2022, OUG 115/2023, OUG 156/2024