Sporul de antenă nu există. La fel cum nici sporul de rușine, de junghi, de stat pe scaun sau de privit monitorul calculatorului. Nu există niciun spor cu un nume incendiar, iar pentru cei din administrația publică vorbim fie de sporul pentru condiții periculoase sau cel pentru condiții vătămătoare (maxim 15%)12.
Sporurile se acordă conform unui regulament de sporuri:
Pentru a se acorda sporurile trebuie făcută o expertiză de specialitate de către organele abilitate în acest sens, adică de Direcția de Sănătate Publică (DSP).
Pentru a se acorda sporul se au în vedere următoarele aspecte:
înregistrarea de îmbolnăviri profesionale ca urmare a activității desfășurate la locul de muncă.
existența unor indici de morbiditate la locurile de muncă respective.
înregistrarea unor cazuri de accidente de muncă produse la locul de muncă.
Cuantumul maxim al sporului de antenă este de 15%, dar DSP-ul nu este obligat să-ți ofere această valoare, ci poate și una inferioară (12, 10 sau, poate, chiar deloc). În determinarea cuantumului se au în vedere următorii factori de risc:
Existența factorilor nocivi și mecanismul de acțiuni a acestora asupra organismului.
Intensitatea de acțiune a factorilor nocivi sau asocierea acestor factori.
Durata de expunere la acțiunea factorilor nocivi.
Existența unor condiții de muncă ce implică o suprasolicitare nervoasă, care determină un risc de îmbolnăvire sau accidentare.
Structura și nivelul morbidității în raport cu specificul locului de muncă.
Este posibil ca nu toți factorii de risc să existe în același loc de muncă. Unele întreprinderi poate prezintă doar condiții de muncă ce implică o solicitare nervoasă, în timp ce altele le au pe toate.
Nu este obligatoriu ca sporul să se acorde întreg personalului. Este foarte posibil ca doar o parte din personal să lucreze în condiții mai grele, așa că doar aceștia vor primi.
Sporul se determină în funcție de numărul de factori de risc existenți:
Spor de până la 15% - 4 factori de risc.
Spor de până la 10% - 3 factori de risc.
Spor de până la 5% - 2 factori de risc.
Salariatul de la Inspecția Muncii
Pentru a înțelege salarizarea din sistemul bugetar, este cel mai simplu să ne uităm la un caz concret.
Am ales inspectorul de muncă (gradul superior) și cu gradația 5 (peste 20 de ani experiență). În 2020, salariul de bază brut al acestui inspector era de 6.401 lei, iar în 2025 a ajuns la 10.127 lei (o creștere de 58,2%). Inspectorul de muncă are spor de antenă, pardon, spor de condiții vătămătoare.
Dar cine le-a mărit salariile bugetarilor?! Legea.
Creșterile nu au fost scoase “din pix”, ci au survenit în urma aplicării Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice:
În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creștere a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, fiecare creștere reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018.
Dar a crescut foarte mult salariul în 2024, de ce? Dacă ne uităm atent vedem că în 2020 - 2022 fluctuațiile sunt minuscule. În 2021 și 2022 salariile bugetarilor au fost blocate pe calea trenulețului:
Art. 1 din OUG 226/2020: (1) Prin derogare […] din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice […], în anul 2021, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2020 în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
Deci bugetarii în 2019 - 2022 beneficiau anual de o creștere de 1/4 a salariului. În 2021 și 2022 nu au mai beneficiat din cauza ordonanțelor trenuleț, așa că măririle restante s-au acordat din 2023.3
Aha, deci din această cauză a crescut salariul la peste 10.000 lei brut! Da, dar pe lângă, bugetarii au mai câștigat și alte măriri pe calea protestului, scrisorilor deschise, intervențiilor din Comisiile parlamentare. Alte măriri de luat în calcul sunt:
OUG 115/2023 - o mărire de 5% raportată la decembrie 2023.
OUG 53/2023 - două măriri de 5% (iunie și septembrie), ambele raportate la salariul de bază din decembrie 2023.
Ce spor ia domnul salariat
Inspectorul de muncă beneficiază de-un spor pentru condiții de muncă vătămătoare care este în cuantum de 15%. Conform situațiilor veniturilor salariale pe care aparatele statului trebuie să le facă publice în lunile martie și septembrie ale fiecărui an, inspectorul de muncă primește lunar un spor de 867 de lei. Acest spor se acordă proporțional cu timpul de lucru efectiv.
Dar nu era vorba de 15%? Ba da, am scris corect, 15%. Inspectorul de muncă de la ITM București are un spor de 15%, deci ia în mână la 867 de lei spor lunar pentru o normă întreagă de muncă.
Doar că 15% din 10.127 nu e mai mult? Ba da, numai că guvernul de-a lungul timpului prin intermediul OUG-urilor a blocat cuantumul sporurilor la anul valoarea anului precedent.
Deci nu este 15%? 15% pe hârtie, dar în realitate mult mai puțin.
Cum așa?!
În 2019, guvernul l-a blocat la nivelul anului 2018:
Art. 34 (2) din OUG 114/2018: Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
Dar hai că din 2019 până în prezent au mai crescut, nu? Nu. Au rămas blocate la nivelul anului precedent, adică decembrie 2018.
În 2020 guvernul a blocat sporurile la nivelul anului 2019. Nivelul sporurilor din anul 2019 era acela din 2018:
OUG 1/2020: Începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2019, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
Ok, înțeleg că până în 2020 au fost înghețate, dar apoi a continuat la fel? Da.
OUG 226/2021: În anul 2021, începând cu luna ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2020, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
Ok, deci anul 2020 a înghețat cuantumul sporurilor la valoarea de la finalul anului 2019 care era deja înghețat la finalul anului 2018. Exact 👍! Problema este că:
anul 2025 este înghețat la finalul anului 2024.
2024 este blocat la nivelul anului 2023.
De asemenea 2023 a rămas la nivelul anului 2022.
2022, în fapt, se menține la nivelul anului 2021.
2021, pe calea OUG-ului rămâne blocat la nivelul anului 2020.
2020 a fost înghețat la nivelul anului 2019.
Într-un final, sporul din 2019 a fost blocat la nivelul anului 2018.4
În concluzie: Sporul din 2025 e cel din 2018 🤯. Wow.
Practic valoarea procentuală a acelui spor nu mai are nicio însemnătate. Pentru inspectorul de muncă sporul real este de 7,9% astăzi, raportat la salariul de bază brut de 10.127 lei.
Calcularea corectă a sporului
Dacă ar fi ca sporul de 15% să fie plătit corect, un inspector de muncă ar trebui astăzi să ia 1.519 lei, nu 867 lei cât a rămas încă din 2018. Diferența este de 652 lei, adică de 42,9% 🙊.
Sporul, la fel ca și salariul se impozitează. 25% se duc către pensii, deci orice leu în plus la salariu duce la o pensie mai mare. Deci, pe de-o parte, nu pierde doar în mână inspectorul de muncă, dar și la pensie.
Unii ar spune că nu contează că tot sunt sporuri mari, de câteva mii de lei la stat. De unde? Sporurile pentru inspectorul de muncă sunt plafonate la 1.500 lei:
Funcţionarii publici beneficiază de un spor pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.500 lei brut lunar corespunzător timpului lucrat.
Deci, să recapitulăm 🙇:
Bugetarii din administrația publică pot avea sporuri de până la 15%.
Sporul este determinat în urma unei analize a factorilor nocivi.
Cuantumul sporurilor din 2025 este acela din 2024, adică cel din 2023… ați înțeles ideea: sporurile sunt blocate la nivelul anului 2018.
Sporul nu poate depăși valoarea de 1.500 lei lunar.
Dar primesc și o indemnizație de hrană generoasă bugetarii, nu?
Inspectorul de muncă are dreptul la o indemnizație de hrană care are valoarea a două salarii minime pe an, adică 1/6 dintr-un salariu minim pe lună.5 Salariul minim în prezent este 4.050 lei, deci indemnizația de hrană ar trebui să fie 675 lei, nu?
Fix opusul: indemnizația de hrană a rămas blocată la 346 lei, adică valoarea din anul 2019 🤯. Dar cum așa? Situația sporurilor este identică și la nivelul indemnizației de hrană. Blochezi prin OUG la nivelul anului precedent și tot așa până când finalul anului 2024 ajunge să însemne, de fapt, anul 2019.
În timp ce indemnizația de hrană a rămas 346 lei, valoarea maximă a tichetului de masă este de aproximativ 40 lei. Dacă angajatorul oferă tichete la valoarea maximă, iei acasă 800 lei.6 O diferență de 454 lei, doar că pe aceia 346 lei plătește taxe ca pe salariu, deci iei undeva la 200 de lei acasă.
800 lei vs 200 lei? O diferență majoră. Cum îți asiguri hrana cu 200 de lei pe lună?
Dar hai că toți au sporuri de proiecte europene, de PNRR…
Da, lucrătorii care implementează proiectele pe fonduri europene beneficiază de “un spor” egal cu maxim 50% al salariului de bază. Atenție! Acesta nu este spor, ci reprezintă o majorare de salariu:
Art. 16 (1) Personalul din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile, precum şi personalul implicat în implementarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă prevăzut la art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, aprobată prin Legea nr. 230/2021, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de majorarea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare cu până la 50%, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat. Această majorare se aplică proporţional cu timpul efectiv alocat activităţilor pentru fiecare proiect.
După 10 minute de citit doar despre sporurile acestui inspector de muncă trebuie să ne întrebăm: 50% din ce salariu? Cel din plată, deci crește salariul din plată cu până la 50%.
Dar sporul crește? Nu. Inspectorul de muncă pe care l-am analizat dacă ar fi încadrat pe un proiect european ar ajunge să câștige mai mult cu aproape 5.000 lei (din nou, maxim este 50%). Sporul i-ar rămâne tot 867 lei.
Din ce cauză nu ar crește sporul? Ne întoarcem la blocările pe calea OUG-urilor de mai sus care au blocat cuantumul sporurilor la nivelul anului 2018.
Dar este dezmăț la stat!!! Salariile sunt mult prea mari.
Ar fi putut să fie și mai mari 🤗. Nu glumesc 💥.
Vă amintiți de acele creșteri cu 1/4 până la valoarea din 2022? Nu ai cum să blochezi salariul unui om la 2022, așa că tot trebuie să asiguri niște creșteri, altfel ar fi fost stagnare masivă în veniturile bugetarilor, dar și o scădere a puterii de cumpărare.7
După toate aceste creșteri până la nivelul de 2022, salariile s-ar fi calculat în funcție de-un coeficient înmulțit cu salariul minim pe economie:
Art. 12 (2) din L153/2017 (original): Începând cu anul 2023, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție și indemnizațiile de încadrare se stabilesc prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexele nr. I-VIII cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare.
Mai e în vigoare această prevedere? Evident că nu 🙂↔️. Pe calea ordonanțelor de urgență, guvernul s-a asigurat că lucrătorii de la stat nu vor beneficia vreodată de aceste măriri salariale.
Nimic nu ne oprește din a le calcula 😉. Coeficientul unui inspector de muncă grad profesional superior este de 2,63.8 În fapt, inspectorul ar fi trebuit să aibă 2,63 x 4.050 lei = 10.651 lei (cu vreo 500 de lei mai mult).
Chiar și mai mult! Unii ar spune că deja ne întrecem cu gluma, dar salariul de mai sus este pentru gradația 0 (adică sub 3 ani de experiență). Inspectorul nostru are, de fapt, peste 20 de ani de experiență, fiind gradația 5.
Creșterile salariale în funcție de gradație sunt:
Gr. 1 = Gr. 0 + 7,5%.
Gr. 2 = Gr. 1 + 5%.
Gr. 3 = Gr. 2 + 5%.
Gr. 4 = Gr. 3 + 2,5%.
Gr. 5 = Gr. 4 + 2,5%.
Dacă s-ar fi respectat legea cu coeficienții, gradația 0 era astăzi 4.050 lei (salariul minim) x 2,63 (coeficient). Gradația 5, pe calea matematicii ar fi fost 13.262 lei, reprezentând o creștere de 31%.
Dacă și sporul de condiții de 15% s-ar fi calculat raportat la valoarea salariului din plată, acesta ar fi crescut la 1.989 lei față de 867 cât este în prezent.
Însă, dacă ar fi rămas la cuantumul din 2018, valoarea acestuia procentuală ar fi fost de doar 6,5%.
Păi și ce mă pasă pe mine de spor și eu muncesc în condiții grele, dar nu primesc.
Da, și tu muncești în condiții vătămătoare sau periculoase. Și tu te confrunți cu o expunere la ecrane, cu risc de-a dezvolta afecțiuni musculo scheletale din cauza că stai îndelung pe scaun.
Da, dacă ar veni DSP-ul la tine la muncă și ar evalua situația, și dacă ar exista o procedură de-a acorda un spor, probabil că ai primi și tu sporul. Ar observa că există toate motivele să considere că ești expus la riscuri profesionale.
Doar că tu nu primești aceste sporuri, dar bugetarii le au. Acum sunt două abordări posibile: ori tragem pentru toți și încercăm să creștem remunerațiile, dar și să îmbunătățim standardele ocupaționale.
Ori alegem calea pe care se merge acum de-a arăta cu degetul anumite categorii profesionale, de-a minimiza riscurile la care sunt expuși (și tu ești expus) pentru a le tăia din drepturi. Tăindu-le lor, ne tăiem și nouă.
Altele de la Cartel ALFA
Luni: întâlnire la sediul PSD între sindicate și conducerea social-democraților.
Luni: comunicare oficială Cartel ALFA, atrăgând atenția că președintele este părtinitor și că ignoră rolul de mediator în stat.
Marți: întâlnire cu reprezentanți din partea USR.
Miercuri: grup de lucru în cadrul Comisiei de Muncă de la Camera Deputaților.
Acest grup de lucru se constituie la aproape mai bine o săptămână de când la nivelul Cotroceni partidele politice, mediul de business și Președintele și-au format propriul grup de lucru.
Viitor apropiat(?): întâlnire Președinte și confederațiile sindicale.
În cazul de față vorbim de personalul încadrat pe Anexa VIII - familia ocupațională de funcții bugetare “Administrație” din Legea 153/2017. În funcție de anexa pe care sunt încadrați lucrătorii pot beneficia de-un spor diferit. Bugetării de care se vorbește că au spor de antenă sunt încadrați pe Anexa VIII.
La introducerea în REGES (fostul REVISAL) există posibilitatea de-a selecta spor de antenă, spor de ecran. Nu există o denumire în sensul juridic al acestor sporuri nicăieri. Ele sunt pentru personalul din Administrație fie spor de condiții periculoase sau de condiții vătămătoare.
În 2022 a crescut puțin, dar creșterea nu a fost cea reală, de 1/4. Pe calea OUG-ului, guvernul a oferit bugetarilor o mărire de 1/4 dintre valorea din 2022 și cea din plată, deci o firimitură de creștere.
OUG-urile relevante care au blocate sporurile sunt: OUG 114/2018, OUG 1/2020, OUG 226/2020, OUG 130/2021, OUG 168/2022, OUG 115/2023, OUG 156/2024
Indemnizația de hrană ar trebui să se actualizeze anual și cu indicele prețului de consum. Valoarea indemnizației a rămas blocată la nivelul anului 2019 din cauza OUG 1/2020: “(6) Prin derogare de la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2020, valoarea indemnizației de hrană se menține la nivelul din anul 2019.”
Se plătește și CASS și impozit pe tichetele de masă.
Foarte periculoasă stagnarea puterii de cumpărare deoarece creșterea economică în România rămâne în principal pe baza consumului. Mai puțini bani, mai puțin consum, ghici unde-i creșterea?
Puteți căuta în Anexa VIII din Legea 153/2017.