🔥 Portavocea118: Avocatul Poporului și OUG Trenuleț

Excepția = regula în cazul CCR

Sesizarea înaintată Avocatului Poporului

La începutul anului Cartel ALFA a sesizat Avocatul Poporului referitor la OUG 156/2024 (trenuleț) prin care anumite drepturi (pensie, salarii, negocieri colective) erau fie înghețate sau modificate substanțial. Ulterior mai multe organizații au sesizat Avocatul Poporului referitor la aceeași problemă.

Art. XVII din OUG 156/2024: (1) În anul 2025 valoarea punctului de referință prevăzut la art. 83 alin. (1) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii se menține la nivelul de 81 lei.

(2) Prevederile art. 84 alin. (3)-(5), alin. (7) și (8) din Legea nr. 360/2023 se aplică începând cu anul 2026.

Un număr semnificativ de petiționari și-a exprimat nemulțumirea față de art. XVII din OUG nr. 156/2024, care suspendă indexarea pensiilor în anul 2025, menținând valoarea punctului de referință la 81 lei și amânând aplicarea prevederilor privind creșterea anuală până în 2026. Această măsură este considerată de mulți neconstituțională, deoarece afectează drepturile pensionarilor și introduce incertitudine legislativă.

Petiționarii au invocat mai multe probleme, printre care:

• Neindexarea pensiilor cu rata inflației, contrar principiilor de protecție socială și Legii 360/2023.

• Modificarea unei legi organice printr-o ordonanță de urgență, ceea ce ridică probleme de legalitate și de separare a puterilor în stat. Problema modificării este foarte îngrijorătoare deoarece reproduce situația Legii 153/2017 privind salarizarea în sistemul bugetar care a fost alterată de diversele ordonanțe de urgență ce-au înghețat cuantumul sporurilor la anul anterior.

  • Astăzi sporurile în sistemul bugetar se raportează la 2018 în ciuda unor creșteri salariale substanțiale în decursul ultimilor ani. Salariul de bază în plată poate să fie și de 2 ori mai mare, însă cuantumul sporurilor rămâne neschimbat.

  • Aceeași situație se regăsește și la indemnizația de hrană care ar trebui să fie egală cu nivelul a două salarii minime pe țară (anual), dar a rămas blocată la 2019.

  • Aceste schimbări tot prin OUG au fost modificate, iar de fiecare date s-a invocat caracterul excepțional al situației economice pentru a justifica schimbările.

• Lipsa predictibilității și stabilității legislației fiscale, afectând încrederea cetățenilor în stat. Au existat repetate garanții că pensiile vor crește, în efect respectându-se prevederile din Legea 360/2023, aspect care-a fost ignorat în momentul în care ordonanța de urgență a fost aprobată.

• Caracterul insuficient justificat al „situației extraordinare”, care ar fi necesară pentru adoptarea unei ordonanțe de urgență. România se află într-o procedură de deficit încă din 2020 care-a fost amânată din cauza pandemiei, iar ulterior reluată. În 2018, anul în care OUG 114/2018 îngheța nivelul sporurilor, aceeași „situație extraordinară” era invocată pentru a justifica schimbările.

• Prognozele cu privire la deficitul României nu sunt aspecte noi pe care guvernul le-a luat la cunoștință într-un timp scurt anterior OUG trenuleț. Situația deficitului excesiv există dinaintea pandemiei, în acest caz excepționalitatea faptului neputând fii invocată. În fapt, situația excepțională arată ca regula în România.

Analiza graficului de mai jos ne arată „situația excepțională” în care România se află de 16 ani încoace: deficit bugetar anual. În perioada 2013 - 2018 a fost sub pragul de 3% (Tratatul de la Maastricht) - fapt care nu a declanșat procedura aplicabilă deficitelor excesive. Din 2020, România se află într-o procedură de deficit excesiv care vizează scăderea deficitului sub pragul de 3%.

Avocatul Poporului a trimis un răspuns la sesizarea Cartel ALFA afirmând că modificările aduse prin OUG, dar și modul în care au fost făcute, sunt în regulă din punct de vedere juridic. Soluția rămâne la nivelul Parlamentului de-a anula sau modifica ordonanța de urgență, lucru puțin probabil.

Poziția Curții Constituționale

În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a României (CCR) a analizat de mai multe ori problematica ordonanțelor de urgență, dar și a caracterului de excepționalitatea care justifică adoptarea rapidă a unor acte normative.Printre cele mai relevante decizii citate în acest context se numără:

1. Decizia nr. 22/2020 – CCR a subliniat că Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență doar în situații extraordinare, care trebuie justificate clar, iar utilizarea excesivă a acestui mecanism poate încălca principiul separației puterilor în stat.

2. Decizia nr. 200/2021 – Curtea a reținut că un deficit bugetar excesiv poate constitui o situație extraordinară, justificând astfel măsuri urgente. Totuși, aceasta trebuie analizată de la caz la caz, iar Guvernul nu poate abuza de acest argument pentru a evita controlul parlamentar.

• Întorcându-ne la graficul de mai sus, putem observa că excepția este de fapt regula de funcționare a statului român. În această situație, întrebarea rămâne: poate fi invocată situația extraordinară în fiecare an atât timp cât există un deficit bugetar?

3. Decizia nr. 1.237/2010 – A stabilit că, deși dreptul la pensie este garantat de Constituție, algoritmul de creștere a pensiilor nu este un drept fundamental protejat. Astfel, Guvernul poate decide asupra mecanismului de indexare, dar în limitele respectării principiului echității și sustenabilității financiare.

4. Decizia nr. 1.140/2007 – A clarificat că valoarea punctului de pensie, indexarea și recalcularea acestora depind de resursele disponibile, ceea ce oferă Guvernului o marjă de apreciere, dar fără a afecta drepturi fundamentale în mod discriminatoriu.

Controlul parlamentar asupra OUG nr. 156/2024

În prezent, Proiectul de lege pentru aprobarea OUG nr. 156/2024 (L8/2025) este în dezbatere la Senat. Parlamentul are competența de a respinge sau modifica ordonanțele de urgență, având un rol esențial în corectarea eventualelor abuzuri legislative. Pe această cale s-ar putea corecta un posibil exces de zel al guvernului, doar că partidele care-i susțin pe cei de la guvernare sunt aceleași de la senat. O anulare a ordonanței trenuleț la Parlamentului este mult prea puțin probabilă, având în vedere că în trecut acesta lucru nu s-a întâmplat vreodată.

---

Producția industrială

Producția industrială a scăzut cu -3,4% în decembrie 2024 (an/an) și cu -1,2% (lună/lună), peste așteptările BCR de -4,9% an/an, dar sub consensul economiștilor de -2,1% an/an. Pe întreg anul 2024, industria a înregistrat o scădere de -1,5% față de 2023, marcând al doilea an consecutiv de contracție.

BCR estimează o revenire modestă a industriei în 2025, cu o creștere de +1,1%, pe fondul unei ușoare accelerări a economiei zonei Euro. Planul Draghi, dar și Busola Competitivității anunțate de Comisie pun bazele unui program economic intervenționist bazat pe investiții cheie și susținerea industriilor locale.

Busola Competitivității pentru UE: BANI, VITEZĂ ȘI RISC.

Cu toate acestea, sondajele din industrie (PMI) indică o cerere internă și externă fragilă, iar recuperarea în industria prelucrătoare rămâne lentă. Indicele PMI BCR România a scăzut la 46,1 în ianuarie, de la 46,4 în luna precedentă, atingând un nou minim istoric.

Printre factorii determinanți care duc la scăderea producției industriale se numără:

• cererea redusă pe piața externă;

• incertitudini politice și bugetare interne;

• slăbiciunea unor sectoare cheie (cum ar fi auto).

Tabel economic 2025 - 001

---

Federatia Sindicatelor Libere din Chimie si Petrochimie a notificat Guvernul României privind declanșarea Grevei la nivelul Societății Comerciale Oil Terminal SA, împotriva Politicii Sociale și Economice promovate de către Guvernul României prin OUG nr. 156/2024 (Ordonanța Trenuleț). - News.ro

---

Alte știri din România

Federația Trans-conex a declanșat greva împotriva politicii sociale și economice a Guvernului!

Musk & co. au închis programul guvernamental USAID prin care presa, organizațiile culturale, dar în trecut și sindicatele, primeau finanțare pentru a-și consolida infrastructura și desfășura activități. Și sindicatele din România au fost parte din asemenea proiecte care au avut ca scop strict dezvoltarea capacității organizaționale.

Experiment: 183 lei în 2022 pe-un coș de alimente, dar astăzi peste 300 de lei. Salariul minim se menține încă sub nivelul coșului minim de consum pentru un trai decent.

Greva de la metrou: Eșuarea negocierilor colective (premisele necesare declanșării conflictului colectiv de muncă care poate fi amplificat la grevă), îmbolnăvirea subită a mecanicilor de locomotivă și excesul de zel. Nevoia de solidaritate rămâne.

Guvernul României a discutat cu sindicatele din sectorul de apărare, ordine publică și securitate națională despre corectarea OUG trenuleț.

• Deși toți participanții au recunoscut necesitatea unei soluții rapide printr-o nouă ordonanță de urgență, Guvernul a cerut două zile pentru analiza datelor înainte de a lua o decizie finală.

• În acest context, protestul planificat pentru 17 februarie 2025 a fost amânat, iar decizia privind acțiunile viitoare va depinde de răspunsul guvernanților.

Federația Sindicatelor din Industria Financiară (FSIF), împreună cu Patronatul Industriei Asigurărilor din România (PIAR), au semnat o Declarație Comună privind Creșterea Atractivității Sectorului de Asigurări.

Contractul colectiv de muncă la nivelul sectorului Asistență Socială a fost publicat în Monitorul Oficial.

---

Din afara granițelor

Grevă generală în Belgia care-a paralizat țara joi, 13 februarie.

Tăierile de personal coordonate de Trump & Musk au dus la solidarizarea lucrătorilor din administrația publică. Se așteptau la o creștere lunară de 1.000, dar în ianuarie și februarie au venit cel puțin 9.000 în fiecare lună.