🔥 Portavocea103: Ce mai există dincolo de pensii?
👋 Bine ne-am regăsit! Vorbim din nou de pensii, de raportul Draghi și facem un calcul simplu: cum actuala formulă dezavantajează omul de rând.
Ponderea veniturilor din muncă
În ultima analiză ne uităm la ponderea veniturilor din muncă în PIB. Indicatorul arată practic cât le revine angajaților, iar mai apoi ce mai rămâne pentru capital, adică patroni. În România situația este de-a dreptul dezolantă, ne situăm undeva între Africa și Statele Arabe.
În 2004 eram la nivelul Africii, mult sub nivelul european, iar astăzi, în 2024, suntem la 42%. Europa și Asia centrală se află undeva la 54%, Statele Unite aproape de 55%, iar media pe întreg globul este de 52%.
Cum de-a ajuns România la o valoare așa scăzută? Practic, creșterea economică a fost mai accelerată decât creșterea salariilor. În ultimii 2 ani creșterile rapide ale salariilor au dus valoarea ponderii veniturilor din muncă la cote mai ridicate… însă în continuare mult sub nivelul anilor 2004 - 2005 sau chiar a valorii din 2018 - 2019.
Tendința de scădere a veniturilor din muncă (% din PIB) este una globală, iar Organizația Internațională a Muncii atrage atenția asupra pericolului provocat de acest fenomen. Dar mai mult citiți mai jos 👇
Din raportul Draghi
Raportul Draghi este ambițios. Promite investiții acolo unde nu sunt și atenționează asupra nevoii creșterii competitivității economice. Raportul ne amintește de datoria europeană, de valorile noastre și de modul în care le putem prezerva: creștem economia, devenim mai competitivi și subțiem birocrația.
Ambițios, explică mai bine Europuls aici, dar pentru noi sindicaliștii ce ar trebui să ne intereseze? Europa, dar în principal România se află într-o situație dezolantă în care cheltuielile cu cercetarea și dezvoltarea sunt mici. Avem programe de tipul Horizon Europe dar care sunt încetinite de birocrație, de raportări excesive, iar adesea fără ținte reale.
Dacă ne uităm la dezvoltarea cloud-ului, noi, europenii, nu avem nimic, totul vine de la americani. Microsoft? SUA. Oracle? SUA. Google? SUA. Dacă ne uităm la AI, suntem într-o situație similară, dar acolo măcar mai luăm câte ceva din spuma laptelui.
Cheltuieli cu cercetarea și dezvoltarea (% din PIB) și valoarea PIB-ului pe capita în țările UE și statele americane, 2021
Problema nu este doar să creștem banii alocați pe cercetare ci să lăsăm loc liber experimentării. Cercetarea sigură, bazată pe indicatori de succes ajută în anumite domenii, dar overall limitează distrugerea creativă. Draghi se folosește de această idee de distrugere creativă - inovarea vine doar printr-o luptă în care companiile se iau la trântă pentru a identifica segmentul de piață neacoperit.
Admirabil, doar că pe calea antreprenorială să nu uităm și elementul social. Nu toate problemele pot fi rezolvate de-o soluție lăsată pe piața liberă și adesea, așa cum arată și medicina generală privată: costurile sunt mai mari, iar accesul scade.
Dar revenind la Draghi, raportul ne arată că:
Trebuie să ne folosim de banii pe care europenii îi au în conturi de economii pentru a investi. Emiterea titlurilor de stat pe care populația să le cumpere, practic, noi, să împrumutăm statul.
Investirea masivă în cercetarea și dezvoltare.
Dezvoltarea mai serioasă a sectorului de apărare & securitate europeană. Pe această cale să scădem dependența de americani (nu să ne izolăm).
Nevoia de-a crea o piață energetică în care intermediarii să nu mai poată specula precum o fac în prezent.
Productivitatea++.
Și că tot vorbim de productivitate
În tech Europa rămâne în urmă față de Statele Unite, o problemă de securitate globală. Faptul că rămânem în urmă nu înseamnă că nu am creat noi o aplicație de alergat europeană sau că nu avem o rețea de socializare, ci că infrastructura tech pe care se bazează guvernele lumii nu este deloc la noi. Cloud? Microsoft, Google. AI? OpenAI, Google, Microsoft.
Avem UiPath in România, dar impactul asupra pieței este minuscul, iar problema rămâne aceeași pe care FMI o menționează: Europa este o piață foarte fragmentată lipsită de inovație.
Cum adică? Comerțul inter-statal în SUA este aproape dublu ca acela între statele membre UE. Nu este problema doar a comerțului, ci și a accesului la inovare. Companiile mici se confruntă cu dificultăți majore în orice scenariu, dar în Europa devine și mai greu, mai ales că noi cheltuim de două ori mai puțin pe cercetare și dezvoltare. De două ori mai puțin ca nivel de bloc economic că dacă ne uităm la România (0.46% din PIB, cea mai mică valoare din Europa) situația stă mult mai dezastruos.
Inovația există, avem companii de farma (să ne uităm la danezi, dar și la nemți) care inovează, experimentează, dar unicorni tech nu prea avem. Mulți dau în continuare vina pe reglementări, prea multe în UE față de SUA. Aș fi mai precaut, deoarece reglementări își au locul lor în a-i proteja pe consumatori, dar și adesea sunt excepții pentru business-uri mici. O parte din regulile GDPR nu se aplică companiilor cu mai puțin de 250 de angajați.
Problema subliniată de raport este aceea a securității - există o nevoie clară de-a avea propriile soluții. Alianța pe valori cu Statele Unite poate fi slăbită oricând de-o președinție a lui Donald Trump care în timpul dezbaterii a spus că va încheia războiul Ucraina - Rusia în 48 de ore fără a indica cine este câștigătorul.
Situația economică din România
La ce ne uităm? Economia a crescut cu 1,9% în 2024, iar pe partea de cerere, consumul populației a fost principalul mecanism.
România, țara în care creșterea economică este dată de consum? Parțial de acord, dar să ne uităm și mai atent la limitările consumului. Creșterea consumului a fost contrabalansată de balanța comercială (exporturi - importuri). Adică? România importă foarte mult, iar consumul populației a crescut și pe fondul creșterii consumului de produse și servicii importate.
Să ne uităm la înghețată - importăm de 7 ori mai mult decât trimitem afară.
Modificarea legii pensiilor - situație f. simplificată
Deciziile de recalculare a pensiilor au provocat indignare în rândul oamenilor. Schimbarea a rezolvat anumite inechități, mai ales în rândul celor cu mulți ani de cotizație, dar cu o pensie scăzută. Pe de-altă parte, pentru cei care au lucrat mai puțin datorită gradului ridicat de risc, precum ar fi mineri, cei care lucrau în cocserii sau cei care beneficiau de “grupă“, au avut de suferit.
Se discută modificarea legii pensiilor în prezent, iar din partea sindicală a venit propunerea modificării punctajelor lunare pentru cei care au avut Grupa II sau Grupa I de muncă. Pe lângă inechitatea adițională, prezenta formula nu ține cont de contribuția suplimentară a angajatorului la CAS pentru condiții deosebite (5 sau 10% în funcție de grupă).
De ce trebuie să avem “grupă”? Există profesii cu un grad ridicat de risc, precum ar fi cei din industria oțelului. Dacă lucrezi într-un furnal în care trebuie să se ardă combustibil fosil pentru a topi minereul de fier, atunci viața ți se scurtează automat. Ești expus la riscuri, pulberea de la cocs (cărbunele ce se folosește) îți acoperă fiecare centimetru de piele, iar tu nu poți lucra 40 de ani ca mine care stau la birou.
Normal ar fi ca pentru sacrificiul trăit să primești un avantaj, astfel să ieși mai devreme la pensie:
Pentru fiecare an în condiții deosebite (expunere permanentă la factori de risc profesional): 4 luni.
Pentru fiecare an în condiții speciale (expunere 50% in timpul normal de lucru la factori de risc profesional): 6 luni.
Iar mai apoi cum se calculează pensia? Hai să luăm un exemplu și vom simplifica pentru a înțelege: lucrezi în industria oțelului și ai 9.000 lei brut salariu anul acesta.
Pensia se calculează în funcție de puncte. Valoarea unui punct acum, 11 septembrie 2024, este egală cu 81 lei. Urmează să se recalculeze anual conform evoluției inflației, dar și a evoluției salariului mediu.
Cât este salariul mediu? În fiecare an se calculează valoarea acestuia, deoarece stă la baza fundamentării bugetului asigurărilor sociale de stat. În 2024 este 7.567 lei.
Pentru a calcula numărul de puncte împărțim salariul brut (9.000) la valoarea salariului mediu brut de mai sus (7.567).
9.000 / 7.567 = 1,18937 puncte.
Dacă lucrezi în:
Condiții deosebite: +0,25 puncte pentru fiecare lună lucrată.
Condiții speciale: +0,50 puncte pentru fiecare lună lucrată.
Locul meu de muncă, oțelul, este încadrat la condiții speciale, deci urmează să am următorul număr de puncte în 2024:
1,18937 x 12 + 0,5 x 12 = 20,27244.
Am primit ceva, categoric, doar că pe legea veche formula prevedea înmulțirea cu 50% a numărului de puncte. Astfel, aveam:
1,18937 x 12 *1,5 = 21,40866.
Deci, am pierdut. Dar…
Art. 174 (6) În cazul în care, în urma procesului de recalculare prevăzut la alin. (1), rezultă un cuantum al pensiei mai mic decât cel aflat în plată sau cuvenit, se plătește pensia în cuantumul stabilit și aflat în plată anterior recalculării, până la data la care se va obține un cuantum al pensiei mai mare decât acesta ca urmare a majorării valorii punctului de referință.
Dar ce înseamnă asta? Că pierd pe termen lung. Mie îmi îngheață pensia până când nu ajunge ca valorea după noua recalculare să depășească valoarea după vechea lege.
Alte știri
A crescut prețul, dar a scăzut și cantitatea de produs? Producătorii sunt obligați să indice pe ambalaj această schimbare.
Bate ceasul pentru Germania? Producția industrială la cote reduse, VW amenință că s-ar putea să închide din activitate. Sindicatele propun reducerea săptămânii de lucru la 4 zile pentru a preveni un întreg colaps. În același timp, extrema dreaptă e pe val.
Cum se luptă alte țări cu mașinile ieftine din China? Canada a introdus tarife de import mai mari de la 6,1% la 100%.
Tarifele preferatele și ale lui Trump - amenință cu valori de 100% pentru bunurile care provin din state ce refuză să tranzacționeze cu SUA în dolari.
În Kenya sindicaliștii din aeroporturi s-au opus preluării aeroportului din Nairobi de către colosul indian, Adani. Curtea Supremă a decis în favoarea lucrătorilor.
Adani este unul dintre oligarhii indieni. Anul trecut, o firmă de investiții, Hinderburg Research, a publicat un raport despre modul în care imperiul Adani mută bani de colo colo și fraudează bursa.
Nu doar că mută bani, dar și împing țări în situații neprielnice - după protestele masive din Bangladesh, acum țara sud-asiatică se confruntă cu o datorie de aproape $800 milioane doar către Adani.
Creșterile salariale din UK mai încete și angajarea pe-o tendință descedentă. Peste ocean, economia americană a adăugat mult mai puține locuri de muncă în august. Ambele situații indică posibilitatea băncilor centrale de-a reduce dobânda de referință.
Unicredit - bancă italiană - cumpără o parte din Commerzbank. Sindicatele germane se opune achiziției pe care o văd ca dăunătoare consolidării sectorului bancar.
De ce se opun sindicatele? În companiile publice mari germane, reprezentanții salariaților (sindicatele) au jumătate din locuri în bord.
Lipsa de ventilare și aer condiționat în cazările migranților ce ajungeau în Emirate. În urma unor controale de la începutul verii, inspectorii au găsit 352 de încălcări a regulilor de bază.
Jurnaliștii în grevă? Conflict colectiv de muncă declanșat în cadrul
Și așa, de final, vă recomand acest newsletter: 👇