Tabel economic - (?) recesiune și inflație de 5,7% [012]
0,0% creștere economică în T1 2025. Datele provizorii arată o contracție și mai semnificativă pe partea de servicii. Inflația ajunge la 5,7%. Schimbările climatice vor duce la pierdea productivității.
România economică în 2025: stagnare, inflație și risc climatic
Datele oficiale arată o stagnare economică în primul trimestru al anului 2025. PIB-ul nu a crescut deloc față de sfârșitul lui 2024, iar față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul este de doar 0,6%.
Recent INS a revizuit datele cu privire la PIB-ul din T1 2025. Imaginea este îngrijorătoare, deoarece serviciile au pierdut considerabil, mai ales pe partea de consum, turism și transporturi. Fără contribuția netă a taxelor – adică veniturile statului din TVA și accize – economia ar fi fost în scădere.
Majoritatea sectoarelor de servicii au înregistrat scăderi ușoare sau stagnări. Turismul, transportul și comerțul au intrat pe minus, iar industria a suferit o contracție de -3%. Singurul sector cu creștere notabilă a fost construcțiile, cu +9,9%, dar acesta nu a fost suficient pentru a compensa restul economiei.
Pe partea cererii interne, consumul gospodăriilor a fost revizuit în jos semnificativ – de la +2,3% la doar +0,9% – indicând o scădere a încrederii consumatorilor. O contribuție pozitivă a venit doar din stocuri (+1,5pp), dar aceasta ridică semne de întrebare privind o posibilă supraproducție și un consum slab în lunile ce urmează.
BRD estimează pentru 2025 o contracție economică între -0,6% și -1,4%, o prognoză pesimistă care vine pe fondul incertitudinilor fiscale și al măsurilor de consolidare bugetară.
Rata anuală a inflației a ajuns la 5,7% în iunie 2025, peste așteptările pieței. Cea mai mare presiune vine din partea alimentelor (+7,4%) și a serviciilor (+7,1%). Previziunile indică o accelerare a inflației în a doua jumătate a anului, posibil atingând 8–10%, ca urmare a mai multor factori:
încetarea plafonării prețurilor la energie electrică (30 iunie).
creșteri de TVA și accize (începând cu 1 august).
eliminarea plafonului comercial la alimente de bază (30 septembrie).
eventuale efecte ale cursului valutar și tarifelor comerciale globale.
România se numără printre cele mai afectate țări din UE în ceea ce privește scăderea productivității muncii din cauza căldurii extreme. Estimările arată că:
între 2021–2034, vom pierde 1,3% din PIB-ul potențial,
între 2045–2054, pierderea va fi de 2,6%.
Productivitatea este afectată direct de temperaturile ridicate, mai ales în sectoarele cu muncă fizică și în regiunile urbane slab adaptate la schimbările climatice.