Tabel economic înainte de alegeri [010]
Creștere economică modică, leul devalorizate, împrumuturi mai scumpe și o scădere a încrederii în economie. Hai la vot pe 18 mai.
Duminică se iese la vot!
Produsul Intern Brut al României a înregistrat în T1 2025 o creștere anuală de doar +0,5%, marcând o încetinire substanțială față de trimestrele anterioare.
În termeni trimestriali, PIB a înregistrat o stagnare față de T4 2024 (+0%).
În contextul incertitudinii politice, cursul de schimb leu/euro a urcat pe 14 mai la 5,10 lei pentru un euro și cel leu/dolar la 4,53 lei pentru un dolar.
Incertitudinea a fost agravată, dacă nu chiar generată în totalitate, de plecarea de la guvern a Prim-ministrului, lăsând un loc un interimar, într-un guvern interimar, într-un stat ce are Președinte interimar.
În același timp, randamentul obligațiunilor de stat pe 10 ani a sărit la 8,55% pe 8 mai, reflectând apetitul redus pentru activele românești și căutarea de randamente mai mari în fața perspectivelor politice nefavorabile.
Cum citesc graficul de mai sus? Linia roșie arată randamentul obligațiunilor, adică prețul pe care investitorii îl cer României atunci când mergem să ne împrumutăm.
Păi și ce facem cu el? Să presupunem că mergem să ne împrumutăm și zicem că am vrea 100 lei, dar dăm dobândă 4%. Investitorul se uită și analizează situația: deficit mare, rating scăzut, instabilitate politică, scuze, minim 8%.
Păi și cum de crește? Simplificat, se anticipează și evaluează potențiale șocuri. Cu cât riscurile existente cresc, cu atât și nevoia de garanții suplimentare pentru cei care ne dau banii.
Când e stabilitate, clar, mai mic randamentul, adică luăm cu dobândă mai scăzută. Când e instabilitate, o ia în sus.
Păi și perioadele hașurate? Turul 1 - Georgescu și Turul 1 - Simion. Turul 1 Simion trebuie analizat la pachet cu demisia Prim-ministrului care a creat o criză fără precedent.
Rata anuală a inflației a rămas ridicată la 4,9% în aprilie 2025, mult peste limita superioară a intervalului țintit de BNR (1,5 – 3,5%) și aproape dublu față de ținta centrală de 2,5%.
Această inflație depășește și prognoza BNR pentru T1 (4,6%), sugerând că presiunile de cost pe consumator și pe sectorul real persistă și încep să erodeze puterea de cumpărare a gospodăriilor .
Anticipările inflaționiste pe termen mediu au fost revizuite în creștere de către majoritatea analiștilor, ceea ce pune presiune pe politica monetară a BNR pentru menținerea ratelor de dobândă la niveluri restrictive
Indicele producției industriale, ajustat sezonier, rămâne sub pragul de 100 (nivelul de referință 2021), indicând continuarea contracției sectorului manufacturier și a celui extractiv.
În paralel, indicatorul de sentiment economic (ESI) a scăzut ușor în aprilie la 100,9, în ciuda menținerii deasupra pragului neutru (100). Această ușoară deteriorare reflectă pesimismul crescând în rândul managerilor, în special în industria prelucrătoare, unde comenzile noi s-au diminuat.
Asta este! Să treacă alegerile, să câștige ND să revenim la normal!