🔥 Portavocea91: Frontul popular 🇫🇷
Ce se întâmplă în Europa?!
Indicele ITUC-CSI 2024
Adesea considerată un exemplu de respectare a drepturilor lucrătorilor, evaluarea medie a Europei s-a înrăutățit de la 2,56 la 2,73 pe parcursul anului, pe măsură ce condițiile de muncă s-au deteriorat.
Conform Indicelui Drepturilor Globale ale Confederației Internaționale a Sindicatelor (CSI - ITUC), în țările nordice au existat încercări concertate în ultimul an de a demonta pilonii drepturilor sociale, plus eforturi continue de a submina dreptul la grevă și protest. Mișcările de dreapta, precum ar fi și triumful extremiștilor în Franța sau Austria, au permis și încurajat politici regresive împotriva sindicatelor și lucrătorilor.
Evaluarea Europei în ultimul deceniu a arătat cea mai abruptă scădere, de la 1,84 în 2014 la 2,73 în 2024. 1 reprezintă o țară funcțională unde drepturile sunt respectate, iar 5 complet opusul, unde abuzurile sunt normalizate, iar legea muncii nu asigură protecțiile necesare lucrătorilor.
Această scădere continuă indică faptul că modelul social european "centrat pe muncitori" este ținta atacurilor guvernamentale. Există un Pilon european al drepturilor sociale, doar că în fața atacurilor, stabilitatea acestuia este îndoielnică.
Evaluările Finlandei, Kârgâzstanului, Federației Ruse (de la ultima evaluare în 2021) și Elveției s-au înrăutățit, în timp ce România și-a îmbunătățit evaluarea (de la 4 am ajuns la 3).
De ce? Schimbările Legii Dialogului Social (Legea 367/2022) ce-a permis din nou sindicalizarea în IMM-uri, a deschis posibilitatea negocierii colective la nivel de sector și la nivel național.
Contribuind la deteriorarea generală din regiune, au fost criminalizarea grevelor și stigmatizarea greviștilor în Belgia și Franța, precum și utilizarea unei definiții excesiv de largi a serviciilor esențiale pentru a restricționa sau interzice grevele în Albania, Ungaria, Moldova, Muntenegru și Regatul Unit.
Înainte de alegeri se simte mirosul de asfalt
Un Sri Lankez și-a vândut telescoapele pentru a veni să muncească în România. Lucrează pe 500 de EUR în HORECA, în timpul “liber“ taie legume pentru 150 RON pe zi și se confruntă cu incertitudine: bani de trimis acasă, bani de trăit și relațiile familiale.
În timpul de odihnă citește cărți împrumutate de la bibliotecă, învață engleză după scenarii de film în engleză și se uită la seriale. Când are timp se duce la Filarmonică, iar când somnul nu-i dă târcoale, se plimbă prin oraș ascultând jazz.
Din câteva mii de vasluieni cu aceeași adresă, la vot nu s-a prezentat niciunul. Promisiunea uni trai mai bun pentru cetățenii moldoveni ce vin la noi îmbibată în lipsa de speranță că lucrurile pot fi mai bune.
Tot din Vaslui: oamenii pun ștampila la nimereală că nu au timp să citească tot pomelnicul de candidați cu care, cel mai probabil, nu au interacționat niciodată. Soluția? Vorbiți cu oamenii, fiți alături de ei, nu le promiteți doar marea cu sarea odată la patru-cinci ani.
Le pasă europarlamentarilor români de tranziția verde? Așa și așa, dar extremiștii de dreapta deja se bat cu pumnul în piept și declară totul ca “vrăjeală“. În același timp, eu scriu newsletter-ul de la 35C din București - există sau nu încălzire globală?
A fost ușor să lucrezi în timpul alegerilor la numărarea voturilor? Nu. A intervenit epuizarea, programul de lucru lung... Alții au discutat despre haosul creat din secții, iar în secțiile mari de votare, nu doar că au avut mult de numărat, dar și cozi imense cărora se la facă față.
ONG-urile semnalează că s-a furat la urne. Era și normal ar zice unii, dar trăim totuși în 2024 și ar trebui să avem niște principii. Presa locală de-abia de reacționează mai ales când e cumpărată de banii de la partid. De ce să critici când intră comod un venit lunar?
Contează că românii sunt printre persoanele care citesc cel mai puțin din UE? Tudose înainte de campanie și-a tipărit raportul sub formă de carte. Burduja a lansat și el o carte. Cât de mult AI?
Franța - Frontul Popular🇫🇷
După rezultatul dezastruos din cadrul alegerilor parlamentare, Macron a dizolvat parlamentul și-a decis organizarea de alegeri anticipate. Pe 30 iunie - 7 iulie francezii sunt așteptați la vot pentru a decide viitorul țării - ori cu extremă-dreapta ori cu… Frontul Popular.
În următoarele săptămâni acoperim subiectele de interes referitoare la Frontul popular, sindicat și condiții de muncă.
Partidul lui Macron s-a scufundat. Întreaga hartă cu excepția câtorva teritorii îndepărtate și a Parisului sunt acum scufundate în albastru - extrema dreaptă. Din 2019 până-n prezent, partidul lui Macron (Ensemble!) a pierdut -7.81% din voturi, iar cel al lui Bardella-Le Pen (RN) a luat +8.06%.
În iunie 2024, RN a câștigat 31.47% din voturi, mai mult decât dublul celor acumulate de Ensemble! (Macron) - 14.56%. Partidele de stângă ce s-au unit recent (socialiștii, France Insoumise, verzii și comuniști) trec de 31%.
Alegerile au fost câștigate de extremiștii de dreapta, iar alianțele au început să se formeze la scurt timp. Stângiștii s-au unit și-au făcut Frontul popular, iar extrema dreapta a pus bazele Blocului Național.
Ce înseamnă frontul popular?
Interbelicul nu a fost Paradisul de mult uitat, ci din contră a reprezentat perioada radicalizării absolute. Dictaturi, partide de extremă dreapta, integrări forțate ale minoritățile etnice în state care până atunci nu existau au creat un peisaj complex.
În 1936, pe baza creșterii fascismului în Spania, partidele de stânga se unesc și crează Frontul popular. Simplificând, și-au lăsat diferențele la o parte și s-au unit pentru a-i învinge pe roialiști. Stânga era republicană, iar dreapta susținea monarhia. În 1936, Hitler deja deținea puterea complet în Germania, Jocurile Olimpice se desfășurau sub semnul svasticii, iar Mussolini se apropia de finalul masacrului din Abisinia (astăzi Etiopia). În Asia, deja de 5 ani China și Korea se confruntau cu invazii sporadice, dar brutale din partea Japoniei. Fenomenul militarizării, a dominației prin forță și a purității rasei nu mai erau absurdități, ci chestiuni cotidiene.
În acest context, în mai multe țări, precum este exemplul Spaniei, dar și al Franței în 1936, partidele de stânga s-au unit pentru a face front comun împotriva extremei-dreapta. În Spania Frontul popular câștigă alegerile “la mustață“, dar câteva luni mai târziu începe războiul civil, iar țara este sub asediul lui Franco.
Sindicaliștii din domeniul transporturilor (ITF) ajung să fie voluntari în Brigăzile Internaționale. În Franța, Frontul popular ia naștere în 1936, moare în 1938 din cauza presiunilor interne ( nu s-au înțeles chiar perfect stângiștii), dar și externe - Hitler începe anexarea, Războiul Civil Spaniol și creșterea nivelului de trai. Indiferent de aceste rezultate, Frontul popular a produs reforme necesare pentru lucrători, a introdus concediul plătit, a inițiat reforma necesară în timpul muncii.
Dar ce-au făcut sindicatele până acum?
Într-un sondaj intern al Confederation Generale du Travail (CGT - comuniști) din aprilie 2024, a reieșit că 22% dintre votanți susțin tabăra Bardella-Le Pen (extrema dreaptă). Unele filialele sindicale au susținut și public mesajul pe paginile lor de Facebook. Secretariatul general al CGT s-a distanțat de aceste mesaje, iar cei care au făcut postările și-au dat demisia.
"Ideile de extremă dreaptă care discriminează o parte a populației sunt în total dezacord cu valorile pe care le susținem zilnic [noi, sindicaliștii]. Muncitori din toate țările, uniți-vă" - Christophe Callay, Secretarul general CGT.
Discuțiile au avut loc în cadrul unei dezbateri din aprilie când mai multe confederații sindicale (în Franța sunt împărțite în funcție de ideologia politic) s-au poziționat radical împotriva extremei-dreapta. Doar că nu toți, căci un lider sindical, fost polițist, s-a alăturat partidului lui Bardella.
În mai 2024, la o lună după discuții, mai multe confederații sindicale franceze au organizat sesiuni de formare, au promovat mesaje contra extremei-drepte pe rețelele de socializare.
În ultimii ani sindicatele franceze s-au poziționat dur față de extrema-dreapta, mai ales când au înțeles că interesele lucrătorilor nu vor fi respectate și reprezentate de aceștia. Comitetul Economic și Social European (CESE - EESC) a publicat un raport al grupurilor politice din Parlamentul European și au analizat modul în care reprezentanții au ales. ID și ECR (partide la intersecția dreptei conservatoare cu extremă-dreapta) au votat împotriva.
În raport s-au analizat 8 inițiative legislative, precum ar fi directiva europeană pentru salarii minime adecvate:
ID: 69% împotriva, 2% abțineri.
ECR: 36% împotriva, 45% abțineri.
Poate salariul minim este un subiect controversat, mai ales când țări precum Norvegia sau Italia îl decid în urma consultărilor naționale pe baza modelului de negociere colectivă. Doar că la subiectul reducerii sărăciei în muncă, voturile celor două grupuri arătau astfel:
ID: 61% împotriva, 37% abțineri.
ECR: 30% împotriva, 57% abțineri.
Și ce vor face acum?
Stângiștii au făcut frontul popular, iar sindicatele îi susțin. Patronatele s-au mișcat, de asemenea, repede și au cerut nevoia de stabilitate economică. În același timp Macron nu dă înapoi și continuă setul de reforme anti-lucrător pe care le-a început cu reforma pensiilor, iar acum a continuat cu reforma șomajului prin decret.
În același timp, în timpul celor două mandate ale lui Macron, taxele pe companii au scăzut de la 33.3% în 2017 până la 25% în 2024. În acest context în care povara fiscală cade pe umerii lucrătorilor, iar capitalul zburdă, o altă probleme intră în cadru: extremă-dreapta,
Manifestările au început deja să aibă loc, unele sindicate precum ar fi cele ale cadrelor didactice își fac planul de-a ieși în stradă, în timp ce alți cetățeni se organizează independent.
Mai multe săptămâna viitoare… 🇫🇷
De la Geneva, de la Organizația Internațională a Muncii 🇨🇭
În perioada 3 - 14 iunie are loc la Geneva, Conferința Internațională a Muncii organizată de Organizația Internațională a Muncii (OIM - ILO). Bogdan Hossu, Președintele Cartel ALFA, a fost prezentat alături de-o delegație extinsă din România.
Conferința este privită ca un “parlament internațional al muncii” unde se stabilesc și se adoptă standarde internaționale de muncă, se discută probleme sociale și de muncă, se adoptă bugetul organizației
Fiecare stat membru este reprezentat de două delegații guvernamentale, una a angajatorilor și una a lucrătorilor, fiecare cu drepturi de vot egale. De asemenea, participă șefi de stat și organizații internaționale ca observatori
Este important de menționat că România a realizat progrese economice semnificative în ultimul deceniu. Cu toate acestea, progresele nu au fost distribuite echitabil între lucrători și angajatori. Taxele sociale au fost transferate integral către lucrător, ceea ce a dus la venituri nete foarte mici. Infrastructura serviciilor sociale publice este slabă, ceea ce a condus la o migrație intensă a forței de muncă. - extras din discursul Președintelui Cartel ALFA, Bogdan Hossu
Din restul lumii
🍻 Optimismul crește în rândul directorilor financiari (CFO) din Europa. Iarna a fost dificilă, marcată de inflație ridicată și politici monetare restrictive. 36% dintre CFO se simt mai optimiști cu privire la perspectivele financiare ale companiilor lor, comparativ cu 22% în toamna lui 2023, conform unui studiu Deloitte Global. Totuși, riscurile geopolitice rămân cea mai mare preocupare pentru următoarele 12 luni. Așteptările pentru venituri, cheltuieli de capital și numărul de angajați sunt moderat pozitive, indicând o prudență continuă în planificare.
🇪🇺 Confederația Sindicatelor Europene (CSE - ETUC) cere BCE să continue reducerea ratelor dobânzilor pentru a diminua presiunea asupra lucrătorilor și a stimula investițiile, subliniind că inflația este cauzată de profiturile corporative, nu de salarii.