Din ultima perioadÄ de la Cartel
Luni, angajaČii Carrefour RomĆ¢nia au protestat atĆ¢t Ć®n afara sediului companiei din BucureČti, dar Či Ć®n magazine prin purtarea banderolei albe. Mai multe aici
MarČi, timp de douÄ ore, asistenČii personali reprezentaČi de Sindicatul Impact BotoČani (FNS Pro.ASIST) Či-au arÄtat nemulČumirile printr-un protest Ć®n faČa Palatului Administrativ din BotoČani. CreČterile salariale de care angajaČii din SÄnÄtate beneficiazÄ Ć®n urma OUG 19/2024 au fost mai modeste pentru personalul din asistenČÄ socialÄ (15% faČÄ de ianuarie 2023). Mai multe aici
Raportul DG ECFIN publicat pe 25 martie atrage atenČia asupra creČterilor salariului minim din RomĆ¢nia Či impactul pe care le poate avea asupra evoluČiei economice.Citit altfel, raportul stipuleazÄ:
>>> Ćn 2023, salariul minim a crescut cu 32% (din decembrie pĆ¢nÄ Ć®n decembrie), contribuind la o creČtere a salariului mediu nominal cu aproximativ 15%.
De asemenea:
>>> Salariile minime protejeazÄ lucrÄtorii cu putere de negociere slabÄ Či pot reduce sÄrÄcia Ć®n muncÄ. [...] este posibil ca salariul minim sÄ nu fie cel mai eficient instrument de reducere a inegalitÄČii Či a sÄrÄciei. Tinde sÄ fie un instrument slab orientat Ć®n acest scop, deoarece sprijinÄ persoanele mai degrabÄ decĆ¢t gospodÄriile Či acoperÄ numai lucrÄtorii angajaČi. Mai multe aici
Avem competenČe pentru tranziČia verde?
Ministerul Muncii a anunČat mai multe vouchere pentru a stimula competenČele verzi Či digitale. Ćn cadrul unei conferinČe, ministra a identificat problemele cu care se confruntÄ piaČa muncii Či a atras atenČia asupra nevoii de-a ne adapta pentru viitor.
RomĆ¢nia nu stÄ foarte grozav, mai ales dupÄ datele din 2020 de la CEDEFOP care ne pun la coada listei - nu dezvoltÄm Ć®ndeajuns competenČele verzi, chiar dacÄ aproape 25% din consumul final de energie vine din surse verzi.
Indicele CEDEFOP al dezvoltÄrii competenČelor Či ponderea energiei regenerabile Ć®n consumul final de energie
La capitolul aptitudini digitale, RomĆ¢nia este codaČÄ, mai puČin de 30% dintre oameni au abilitÄČi digitale de bazÄ comparativ cu media europeanÄ de 55%. DacÄ ne uitÄm Či pe nivel educaČional, cei cu studii superioare sunt ok, dar pentru cei cu studii medii sau cu un nivel educaČional scÄzut, aceste competeneČe sunt aproape inexistente.
Unii ar zice: dar ce-i trebuie unei doamne de la curÄČenie calculatorul? Abordarea este greČitÄ Či nu are Ć®n vedere procesul rapid de digitalizare a lumii. Poate la locul de muncÄ nu trebuie sÄ treacÄ nimic pe calculator sau Ć®n telefon, dar va ajunge sÄ plÄteascÄ facturi digital, sÄ achite impozitul prin ghiČeul.ro sau sÄ-Či facÄ programÄri online.
FÄrÄ aceste aptitudini devine mai susceptibilÄ fraudelor online - care sunt multiple Či, aparent, nu afecteazÄ doar oamenii cu cunoČtinČe reduse.
Bine de Čtiut
SunteČi angajaČi part-time Či vÄ cere Čeful sÄ faceČi muncÄ suplimentarÄ? Nu este posibil. Conform Codului Muncii, munca suplimentarÄ poate fi doar pentru cei Ć®ncadraČi cu normÄ Ć®ntreagÄ.
Munca suplimentarÄ nu poate depÄČi 8 ore pe sÄptÄmĆ¢nÄ, iar atunci cĆ¢nd se realizeazÄ trebuie sÄ fie mai degrabÄ o excepČie, decĆ¢t norma.
PoČi sÄ refuzi munca suplimentarÄ? Da, nu te obligÄ nimeni sÄ stai peste program.
Iar dacÄ stai peste program nu poČi primi pizza ca recompensÄ. Ćn 90 de zile ai dreptul la ore libere pe baza timpului lucrat sau poČi negocia cu angajatorul o platÄ suplimentarÄ, iar sporul nu poate sÄ fie sub 75%.
De pe la noi
Čtie statul despre femicid? Nu.
ITM BucureČti a fÄcut peste noapte o razie Ć®n Centrul Vechi Či a Ć®mpÄrČit amenzi usturÄtoare caselor de pariuri ce angajau oameni fÄrÄ carte de muncÄ sau Ć®i puneau sÄ munceascÄ Ć®n afara timpului de lucru legal.
Mai uČor pentru stagiari! De astÄzi, absolvenČii de Ć®nvÄČÄmĆ¢nt superior nu vor mai trebui sÄ facÄ un referat de evaluare care sÄ treacÄ printr-o comisie de evaluare. Mentorul devine evaluatorul, iar tranziČia cÄtre muncÄ Či cÄtre cei 2.250 RON pentru angajatori (pentru primirea stagiarilor) este mai facilÄ.
Este mai bine? RÄmĆ¢ne sÄ vedem.
Impozitul pe venit - 10%. Avem cotÄ unicÄ din 2005 (cĆ¢nd a intrat Ć®n vigoare), iar Ć®n prezent atĆ¢t OECD, cĆ¢t Či economiČti precum Cornel Ban atrag atenČia asupra nevoii impozitÄrii progresive. De ce? Povara fiscalÄ pe cei cu venituri reduse este foarte mare.
PNL s-a gĆ¢ndit Či a zis cÄ mai bine ar fi sÄ Ć®ncercÄm modificarea codului fiscal Či sÄ avem predictibilitate pĆ¢nÄ Ć®n 2033, chiar dacÄ vĆ¢ntul bate din altÄ parte. Ei vor menČinerea impozitului la 10%.
SchimbÄri pentru migranČi - Schengen
Schengen-ul aerian Či maritim vine cu presiuni mai mari pe migranČi. Ćn loc de zece zile, timpul pe care-l aveau la dispoziČie sÄ raporteze la Oficiul RomĆ¢n pentru ImigrÄri orice schimbare de job, acum au doar trei.
Angajatorii nu scapÄ nici ei mai uČor, deoarece au 15 zile la dispoziČie sÄ Ć®nregistreze contractul dupÄ venirea strÄinului Ć®n RomĆ¢nia sau de la obČinerea unui nou aviz de muncÄ.
Reamintim totuČi cÄ Ć®n primul an cĆ¢nd ajung Ć®n ČarÄ, strÄinii nu au voie sÄ-Či schimbe job-ul de bunÄ voie Či trebuie sÄ cearÄ aprobarea angajatorului.
Acum pentru fiecare angajat strÄin cÄruia i-au fost eliberate avize de angajare ori detaČare se va atribui de cÄtre IGI (Inspectoratul General de ImigrÄri) un CNP.
Poate printre cele mai importante schimbÄri este condiČia adiČionalÄ pentru obČinerea avizului de angajare. Nu orice companie poate sÄ vinÄ Či sÄ solicite dreptul de-a aduce strÄini din afara spaČiului european. Angajatorul trebuie de acum sÄ fi desfÄČurat activitate efectiv Ć®n domeniul pentru care solicitÄ avizul pentru cel puČin un an Ć®naintea solicitÄri..
Proiect de lege pentru a acorda maximum 30 de zile de concediu persoanelor ce au Ć®ngrijire o persoanÄ cu dizabilitÄČi. O iniČiativÄ bine-venitÄ, acum depinde de votul deputaČilor.
Din afarÄ
Ce se Ć®ntĆ¢mplÄ cu nepalezii care ajung Ć®n Dubai? Unii mor Ć®n timp ce lucreazÄ pe schele, iar alČii sunt recrutaČi Ć®n armata rusÄ.
Ce?! Da, Ć®n armata rusÄ, fÄrÄ sÄ fi Čtiut cÄ atunci cĆ¢nd ajung Ć®n Dubai vor fi preluaČi de un alt avion Či puČi sÄ tragÄ cu arma.
SituaČia migranČilor devine din ce Ć®n ce mai precarÄ. ĆmpinČi din ČarÄ din cauza lipsei de oportunitÄČi economice, ajung Ć®n situaČii Ć®n care aleg fie sÄ moarÄ de foame sau sÄ devinÄ mercenari pentru a-Či asigura traiul.
Peste 15,000 de nepalezi s-au Ć®nrolat (atĆ¢t forČat, dar Či voluntar) Ć®n a lupta Ć®mpotriva ucrainenilor.
Sclavia e ilegalÄ, dar Ć®n realitate mĆ¢ncarea ce ne ajunge pe mese este procuratÄ de oameni ČinuČi Ć®n captivitate. Pe vasele de pescuit, precum aratÄ investigaČiile The Guardian de acum 9 ani, cei ce pescuiesc creveČi erau sclavi.
AceeaČi investigaČie a continuat, iar ani mai tĆ¢rziu, Ć®n repetate rĆ¢nduri jurnaliČtii au gÄsit aceleaČi abuzuri: peČtele ajunge la noi datoritÄ sacrificiului unor oameni, adesea migranČi.
OrganizaČia InternaČionalÄ a Muncii (OIM - ILO) estimeazÄ cÄ 1 din 5 peČti este prins Ć®ntr-un mod ilegal, ce implicÄ automat Či abuzuri Ć®n relaČiile de muncÄ. Peste 128,000 de pescari sunt victime ale abuzurilor de muncÄ forČatÄ, adicÄ sclavie.
Sute de femei din Sri Lanka au protestat la porČile unei fabrici dupÄ ce Ć®n februarie mai multe membre de sindicat au fost acostate de poliČie Či nu au putut sÄ-Či exercite dreptul de-a participa la activitÄČi ale sindicatului.
LucrÄtorii migranČi detaČaČi din alte ČÄri europene cÄtre Olanda sunt Ć®n risc de dublÄ exploatare, atĆ¢t de compania ce i-a trimis, dar Či de locul de muncÄ din ČÄrile de Jos. Guvernul olandez se gĆ¢ndeČte sÄ interzicÄ dreptul anumitor companii, Ć®n principal cele ce au dovedit un comportament abuziv Ć®n trecut, de-a mai trimite lucrÄtori.
De la americani (la noi e greu de analizat deoarece nu avem date accesibile pe contracte), concluzia este clarÄ: unde-i sindicat (pe bune, nu din acela galben), acolo sunt Či salarii mai mari. Studiile de specialitate confirmÄ acelaČi lucru, iar pe fondul ultimelor acČiuni sindicale din 2023 (greva actorilor, scenariČtilor, muncitorilor din industria auto), salariile au crescut Ć®n medie cel mai mult din ultimele decenii (7.3%).
Ćn Florida, acest stat american Ć®n care legea muncii pare sÄ fie secundarÄ (dacÄ nu chiar absentÄ), guvernatorul a decis sÄ-i lase pe copiii de 16-17 ani sÄ lucreze mai mult. DacÄ tot vor (adicÄ, dacÄ sunt presaČi de problemele economice ale familiei), sÄ fie acolo aproape cĆ¢t un agajat full-time.
OrganizaČia InternaČionalÄ a Muncii (OIM-ILO) a publicat o strategie de tranziČie pentru Ucraina post-rÄzboi. Aproape 2.4 milioane de locuri de muncÄ s-au pierdut, iar 7.1 milioane de oameni trÄiesc Ć®n sÄrÄcie din februarie 2022.
Planul se bazeazÄ pe readucerea la viaČÄ a Ć®ntreprinderilor ce au fost afectate de rÄzboi (de soldaČii plecaČi sau de oameni ce au pÄrÄsit Čara).
Mai multe organizaČii, Ć®n repetate rĆ¢nduri, au atras atenČia asupra legislaČiei muncii ce trebuie reĆ®ntÄrite pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili.
ZahÄrul din Pepsi Či Cola? Din Maharashtra, Vestul Indiei, zonÄ unde femeile Či copiii muncesc fÄrÄ Ć®ncetare pentru a-Či plÄti datoriile - muncÄ forČatÄ. Nu doar atĆ¢t dar atunci cĆ¢nd femeile se confruntÄ cu dureri menstruale ce le incapaciteazÄ puterea de muncÄ, angajatorul le forČeazÄ Ć®nspre histerectomie - extirparea uterului.
Ćn 2019 consultanČii companiei Coca Cola au vizitat plantaČiile de trestie de zahÄr Či au documentat aceste cazuri. Coca Cola a spus cÄ susČine un program de reducerea a āmuncii Ć®n rĆ¢ndul minorilorā.
Arabia SauditÄ doreČte sÄ gÄzduiascÄ Cupa MondialÄ Ć®n 2034. Ćn 2022 peste 70,000 de bengalezi au fost deportaČi dupÄ ce promisiunile de salarii, contracte Či locuri de muncÄ decente s-au dovedit a fi doar fantezii.
Ćn 2022, Qatar Či FIFA declarau Ć®mpreunÄ cÄ statul ce-a gÄzduit ultimul mondial ar fi avut mecanisme adecvate pentru a adresa problemele muncitorilor. Angajamentul din partea Qatar-ului era sÄ-Či adapteze Codul Muncii, sÄ ofere mai multe drepturi migranČilor, precum era Či angajamentul faČÄ de OrganizaČia InternaČionalÄ a Muncii (OIM - ILO).
Un raport Amnesty din 2023 aratÄ cÄ reforma a fost praf Ć®n ochi.
Analizele The Guardian arÄtau cÄ peste 6,500 de migranČi au murit Ć®n Qatar, cifrÄ pe care statul musulman nu o neagÄ, dar nici nu o aprobÄ.
keep up the very good work, Radu! š„