🔥 Portavocea81: Indexul fericirii, violența la locul de muncă și... proteste
Ce înseamnă să fii fericit în România?
Anual iese index-ul fericirii în care pe baza mai multor seturi de date un grup de cercetători analizează:
tendințele economice
relațiile umane
sentimentele individuale
optimismul față de viitor, etc.
Valorile mai apoi se analizează în funcție de importanța fiecărei componente și se ajunge la…. România pe locul 8 când vine vorba de fericire pentru cei tineri (sub 30 de ani).
Totul este o scală - oamenii sunt întrebați și se autoevaluează: De la 1 la 10, cât de fericit ești în legătură cu X?
Fericirea a evoluat în România în ultimii ani - dar cele mai mari schimbări se văd la generațiile mai în vârstă, în principal la cei peste 45 de ani. Dacă 2008 - 2015 erau ani grei din cauza austerității și crizei economice, în prezent lucrurile tind să se îmbunătățească.
Este mai bine în România decât credeam? O concluzie pripită pe care politicienii o și pot folosi pentru a ignora orice altă problemă (lipsa medicinei de prevenție, rezultatele slabe PISA, lipsa oportunităților de-a avea o carieră în afara mărilor orașe, etc).
Cel puțin oamenii așa cred când se auto-evaluează:
aproape 73% dintre români cred că starea lor de sănătate este bună sau foarte bună comparativ cu media europeană de 67.9%.
În același timp doar 17% dintre români consumau fructe și legume proaspete cel puțin o dată pe zi.
Și să nu uităm că suntem campioni la morți evitabile și prevenibile la nivel European.
Limitele percepția de sine? Poate. Doar că mare atenție! Ne putem culca pe o ureche: România crește economic, șomajul este scăzut, iar din punct de vedere al fericirii suntem sus. Rețeta statului perfect, nu?
În ciuda acestor indicatori ce arată totuși o bunăstare relativă în România, extrema dreaptă prin Simion-Șoșoacă trece de 25% în alegerile europarlamentare, conform ultimului sondaj Ipsos pentru Euronews.
Directiva pe Platform Work (muncă pe platforme digitale)
Ne apropiem de final și vom avea o directivă pe platform work . În același timp, Uber lansează opțiunea Uber melc în aplicație.
Ultimele săptămâni au fost haos pentru lucrătorii pe platformele de ride-sharing (atenție, nu sunt taximetriști, ci conform OUG 49/2019, ei fac transport alternative) ce se află între cui și nicovală.
Se aflau acolo deja, schimbările pe care guvernul dorește să le impună - eliminarea tarifelor variabile - nu a amplificat această dinamică de muncă ce ducea la precarizarea șoferilor.
Problema este pentru cine lucrezi? UBER nu recunoaște că angajează oameni cu excepția celor care sunt în spatele calculatorului și cedează. Flotele se privesc pe sine mai multe ca niște intermediari, organizații ce există pentru a a face lucrurile să curgă.
Companiile își pasează responsabilitatea pentru a le spune oamenilor că ei sunt independenți - atât cât faci, atât primești. Directiva europeană va pleca de la prezumpția că ești lucrător/angajat din start, iar mai apoi să vină UBER să demonstreze opusul.
Vor să asigure de asemenea o mai bună protecție a datelor personale, dar și să-i protejeze pe angajați de concedierile/terminările de cont abuzive.
Că tot discutăm de directiva pe platform work, în Minneapolis un oraș din Nordul Statelor Unite, Consiliul Local a decis că UBER și Lyft trebuie să-și plătească șoferii cu cel puțin minimul pe economie pe oră. Astfel, chiar și timpii de așteptare dintre curse, vor fi pontați ca timpi lucrați.
Ce s-a întâmplat? Uber și Lyft vor pleca din oraș deoarece spun că vor trebui să ceară tarife de două ori mai mari. Ca să traducem: muncitorii vor prea mult (adică minimul pe economie), același argument obosit.
În 2022, CEO-ul Uber a făcut $24 milioane pe an, de 316 ori mai mult decât lucrătorul median al companiei și de x ori mai mult decât orice șofer. Șoferii nu sunt angajați de UBER.
Contract colectiv de muncă la Ryanair
Flight Personnel Union România (FPUR) și Malta Air, subsidiara Ryanair, au semnat un Contract Colectiv de Muncă (CCM) valabil pe o perioadă de doi ani, cu posibilitatea de prelungire cu acordul părților pentru încă un an. Contractul colectiv de muncă care reglementează atât drepturile și obligațiile piloților, cât și pe cele ale echipajului de cabină, angajați la baza din București a companiei aeriene, reprezintă o premieră în România, deoarece până în prezent nu au mai fost semnate contracte colective de muncă pentru angajații companiilor aeriene private străine.
WOW, absolut felicitări! Orice negociere colectivă ce se concretizează într-un contract colectiv de muncă trebuie aplaudată.
În cazul aviației, mai ales low-cost, dorința de negociere colectivă sau de recunoaștere a sindicatelor a fost întodeauna inexistentă. Au fost procese pe rol, în 2014 Wizz Air a concediat abuziv angajații, iar FPU Romania s-a luptat pentru a-i aduce la loc. În 2021 compania a trebuit să le explice și investitorilor (nu știu cât de mult le pasă) de ce sunt anti-sindicat.
Protestele de săptămâna aceasta
Comerț
Pe partea opusă Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, angajații din comerț, reprezentați de Federația Sindicatelor din Comerț au protestat luni. Oamenii se opreau, făceau poze, unii mai întrebau în stângă-dreaptă ce se întâmplă. Era și greu să-i ratezi, deoarece dinspre Magheru îi auzeai de la sute de metri distanță: sunet constant de vuvuzele.
Sindicaliștii din comerț sunt curajoși și cer printre revendicările ce se văd în dreapta jos în poză, și negocierea contractului colectiv de muncă la nivel național. Până în 2011 aveam, doar că mai apoi Legea 62/2011 nu a mai permis astfel de negocieri. Conform noii Legi a Dialogului Social 367/2022, negocierea colectivă la nivel național este posibilă.
Conform legii, doar la nivel de unitate unde sunt cel puțin 10 angajați și la nivel de sector este obligatorie negocierea colectivă. La nivel național, nu, dar:
Articolul 107 (2^1) din Legea 367/2022 În cazul contractului colectiv de muncă la nivel național, confederațiile sindicale îndreptățite să participe la negocieri vor notifica părții patronale îndreptățite să participe la negocieri anunțul/invitația privind intenția de începere a negocierilor colective, cu cel puțin 15 zile înainte de începerea acestora.
Radio
Jurnaliștii, personalul de specialitate și de suport reclamă salariile mizerabile, lipsa condițiilor propice de muncă și a unui plan de carieră. Cu un statut juridic neclar al instituției, de mulți ani, oamenii sunt victimele măsurilor de austeritate adresate bugetarilor, dar nu și beneficiarii majorărilor salariale adresate acestora.
S-a ajuns în acest fel, dar și cu indiferența și opacitatea unei conduceri venite pe listele de partid, ca mare parte din personalul de execuție să câștige venituri egale sau aproape egale cu salariul minim pe economie. Pe de altă parte, de ani buni, angajaților nu le este permisă avansarea în carieră, de către un sistem bine pus la punct de șefi obedienți, mulți fără concurs.
Angajații SRR continuă protestele marțea și joia, în fața sediului central al Societății Române de Radiodifuziune, de la ora 11.00, fiind susținute și de proteste din țară timp de o lună.
Loteria
Din punct de vedere sindical, s-au făcut toate eforturile necesare exceptării Loteriei Române de la prevederile Legii 296/2023, lege prin care sunt diminuate drepturi ale salariaților, negociate și stabilite prin contractul colectiv de muncă. Astfel, ca efect al acestei legi și a măsurilor de taxare suplimentară a tichetelor de masă și voucherelor de vacanță, veniturile salariaților se diminuează cu peste 10%. Adăugând efectul inflației asupra salariilor, rezultă o diminuare a veniturilor reale nete cu aproximativ 20%. Menționăm că majoritatea salariaților CNLR sunt încadrați aproape de salariul minim național…. mai multe aici
Sănătatea se pregătește de grevă
Federația Solidaritate Sanitară se duce către greva de avertisment - primul pas dinaintea declanșării grevei!
𝐍𝐎𝐈 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐢𝐝𝐞𝐫𝐚̆𝐦 𝐜𝐚̆ 𝐢𝐧𝐝𝐞𝐱𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐯𝐞𝐧𝐢𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐬𝐚𝐥𝐚𝐫𝐢𝐚𝐥𝐞 𝐜𝐮 𝐢𝐧𝐟𝐥𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐮𝐧 𝐝𝐫𝐞𝐩𝐭 𝐜𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐆𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧. 𝐃𝐯𝐬.? Pentru apărarea acestui drept (alături de alte drepturi) continuăm protestele prin organizarea unei greve de avertisment în data de 3 aprilie. Puteți alege să ne susțineți! Sau, puteți alege să-i susțineți în continuare pe cei care susțin că totul este bine!
A, și referitor la grevă… angajații Filarmonicii din Sibiu erau în grevă de avertisment. S-au ofuscat spectatorii și au început să huiduie - lipsă de respect față de lucrători.
Normele pentru combatarea discriminării și hărțuirii
De anul trecut, prin HG 970/2023 avem normal metodologice privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex, precum și a hărțuirii morale la locul de muncă. Ratificarea C190 este în mișcare, iar de pe 17 aprilie 2024 angajatorii ar trebui să aibă normele interne aliniate cu HG 970/2023.
Articolul 6 din HG 970/2023 Instituțiile și autoritățile administrației publice centrale și locale, civile și militare, precum și companiile private au obligația creării și implementării unui cadru unitar și coerent în ceea ce privește atât integrarea perspectivei de gen, cât și prevenirea, combaterea și gestionarea situațiilor de hărțuire pe criteriul de sex și hărțuire morală la locul de muncă prin introducerea de măsuri care să vizeze:a) modalități de analiză, gestionare și soluționare a sesizărilor privind cazurile de hărțuire pe criteriul de sex și al hărțuirii morale la locul de muncă;b) prevenirea actelor de hărțuire, ca urmare a analizei și soluționării cazului la nivelul angajatorului/instituției;c) stabilirea rolului și responsabilităților concrete în ceea ce privește prezentul domeniu, atât în sarcina angajatorului/ conducătorului, cât și a angajaților.
Din România
Reorganizările de anul trecut a instituțiilor locale, fie prin reducerea personalului sau comasarea acestora, urmează să fie amânate. Diminuarea de la 12% la 8% a funcțiilor de conducere poate acum să fie negociată - să ajungă la 10%.
Unde stă România la raportul libertate academică? A pierdut din 2022 până astăzi, iar la locuri de onoare stau Ciucă și toți ceilalți plagiatori.
OECD a publicat recomandările oficiale pentru mediul economic românesc. Printre recomandări, impozitarea progresivă, reducerea sarcinilor fiscale asupra veniturilor angajaților cu venituri mici, dar și eliminarea beneficiilor din IT, Construcții și Agricultură.
AUR-iștii au inițiat un proiect de lege prin care tot ce este între 3300 RON (salariul minim) și 5000 RON nu va mai fi taxat pentru CAS și CASS. Senatul a respins, iar acum se duce la Cameră pentru dezbatere.
Ce vor să facă cu această propunere? Populism ieftin, fără o bază analitică ce doar taie fără să pună nimic în schimb.
Se bazează că CAS și CASS-ul vor fi finanțate de unde? Din Fondul de Urgență după ce CEA MAI BUNĂ parte dintre angajați nu vor mai plăti pe 1700 RON contribuțiile?
Cred că oricine își dorește să aibă mai mulți bani în buzunar, dar trebuie și niște măsuri cu cap care să nu distrugă ceva ce este deja pe butuci.
Din afară
Că tot vin prezidențialele, Președintele, nu, nu al nostru, ci Joe Biden de peste ocean și-a reafirmat public susținerea pentru sindicate. Mai multe sindicate americane deja și-au afirmat sprijinul pentru democrat împotriva lui Donald Trump. Nu este perfect, mai ales după ce a oprit greva lucrătorilor feroviari, dar cel puțin la nivel de discurs a pus sindicatele în centrul atenției.
La noi? Iese în public, de-abia dacă iese, și discută despre casa de 7 milioane care nu ar fi a lui, dar nimeni nu știe a cui este.
Și… Regizorul nostru, Radu Jude, a acordat un interviu revistei Jacobin în care discută despre armele cinema-ului de Hollywood și despre nevoia de-a fi asumat și implicat politic.