🔥 Portavocea57: Cum cresc salariile în construcții?

Pe repede înainte - o analiză a sectorului de Construcții

Îmi cer scuze că nu este mai detaliat. Am colectat date, am lucrat la grafice și la analize în ultimele două săptămâni, dar pachetul de austeritate al guvernului m-a forțat să-l dau pe repede înainte. Cartelul a condamnat în repetate rânduri propunerile guvernului.

• Revin în curând cu mai multe despre austeritate.

---

Până atunci, construcții! 😱

Construcțiile sunt din ce în ce mai scumpe. În ultimii ani patronii din industrie s-au plâns în nerepetate rânduri de costurile ridicate, atât ale materialelor, cât și cu forța de muncă. Pe fondul pandemiei de COVID-19 ce-a afectat atât lanțurile de aprovizionare, dar și dinamicile din piața muncii, construcțiile s-au scumpit în general cu aproape 50% față de aceeași perioadă în 2020.

Salariile au crescut, dar nu se înregistrează o diferență între tendința națională și cea din sector. Creșterile salariale în sectorul construcțiilor a fost alimentată și de-o creștere rapidă a salariului minim, de la 3000 RON la 4000 RON.

Sectorul de Construcții este acoperit de-o federație sindicală, Federația Generală Sindicală Familia, care zilele trecute a organizat un protest referitor la acțiunile guvernului. Printre doleanțe se numără și ridicarea facilităților fiscale ce urmau de fapt să fie eliminate începând cu 2025, conform legii.

De asemenea, atunci când sindicatele au ieșit în stradă au invocat și necesitatea semnării unui contract la nivel sectorial în care să fie inclus și un mecanism salarial. Noua Lege a Dialogului Social 367/2022 permite oricărui participant la procesul de dialog social, atât sindicatelor, cât și patronatelor să demareze negocierilor. Practic, dacă mâine Federația din Construcții decide să înceapă negocierile, poate.

• Se identifică sectoarele de negociere colectivă representative pentru industria construcțiilor. La o primă vedere în HG 171/2023, apare Sectorul 25 Construcții Civile și Industriale, dar și Sectorul 14 Industriei sticlei și a ceramicii fine. Industria materialelor de construcții - fabricarea altor produse din minerale nemetalice.

• Dacă nu există federație reprezentativă în acel sector, se poate cere ajutorul federației pentru a începe negocierile colective ce, conform legii, sunt obligatorii la nivel de sector.

Facilitățile fiscale

Sectorul Construcții beneficiază de o serie de măsuri fiscale menite să stimuleze activitatea economică. Pentru firmele care realizează cel puțin 80% din cifra de afaceri din activități specifice domeniul construcții, salariul minim crește la 4000 RON, iar salariații sunt scutiți de la plata următoarelor:

• Contribuției la Sănătate (10%).

• Impozitului pe venit (10%).

De asemenea, lucrătorii din construcții beneficiază și de o reducere a contribuției la pensii de la 25% la 21.25%, iar angajatorii plătesc mai puțin pentru asigurarea în muncă (de la 2.25% la 0.3375%).

Facilitățile fiscale se acordă în limita a 10,000 RON, astfel încât oricărui salariu ce trece de acest plafon vor trebui să fie aplicate taxele și impozitele precum oricărui alt angajat. Înainte de 2022, plafonul era de 30,000 RON.

Guvernul a propus inițial renunțarea la aceste beneficii fiscale, dar în noul draft pare să fie o simplă modificare care de fapt nu le atinge mai deloc. Ce se modifică este că acum, specific, angajații din construcții beneficiază de aceste scutiri doar de la un singur angajator.

• Până acum puteau să ia salarii de 5000 RON brut de la unul, 5000 RON brut de la altul, și să nu plătească contribuțiile. Dacă trece OUG-ul se va aplica doar la primul angajator.

Situația actuală din Construcții

Zilele trecute au avut loc proteste în București în care angajații din Construcții au ieșit pentru a protesta împotriva măsurilor guvernului. Facilitățile fiscale, plus contractele bănoase, dar și costurile ridicate ale firmelor de construcții arată realitatea.

Dezvoltarea imobiliară rămâne în continuare unul dintre cele mai profitabile sectoare, deoarece în 2022, cinci din zece companii de construcții aveau ca activități principale clădirile rezidențiale. Compania Națională de Investiții “C.N.I“ SA, companie de stat, a înregistrat și cel mai mare profit - 185 milioane RON net, aproximativ 37 milioane EUR.

• Compania și-a mărit profitul cu 134% din 2021 până în prezent, în timp ce personalul a crescut doar de 258 la 341 . Cheltuielile cu personalul au fost de-asemenea mici dacă ne uităm strict la nivelul acestora, o tendință pe care o identificăm în rândul tuturor companiilor.

• Totuși ceea ce a dus la cheltuilei ridicate a fost prețul energiei care a crescut cu 400% în cazul CNI,

Unul dintre indicatorii preferați ai analiștilor când vine vorba de performanța unui sector este productivitatea. Aceasta nu măsoară cât de repede muncește un om, ci valoarea adăugată împărțită la numărul de lucrători din domeniu. Deci, dacă construcțiile sunt mai scumpe, iar apoi se realizează același număr de clădiri, cu același număr de lucrători, productivitatea crește.

Productivitatea din Construcții a scăzut în ultimii ani, s-a prăbușit de-a dreptul în perioada pandemică, iar apoi a revenit timid. Numărul de lucrători s-a stabilizat aproape de 700,000, iar piața a explodat, atât din vedere a costurilor, dar și a numărului de construcții. Apetitul există, încă se construiește, imobiliarele încă rămân idei de investiții viabile, totuși INS prezice o încetinire.

Cum vom traduce aceste tendințe în calculul productivități? Nu știm, putem să prezicem că numărul de construcții va scădea, dar în același timp și numărul de angajați, cel mai probabil, se va duce în jos, deci productivitatea ar fi puțin afectată. 🤷

Salariile din Construcții

Salariul mediu național este de 7229 RON în luna mai 2023, iar în sectorul de Construcții acesta ajungea la 5899 RON brut.

În mână un lucrător din construcții ajunge să ia mai mult decât o persoană ce nu beneficiază de aceleași scutiri de taxe și impozite. Totuși, salariul mediu nu este o măsură bună pentru a înțelege cu adevărat realitatea unui sector, deoarece pot exista foarte mulți oameni pe un salariu mic, dar foarte puțini pe un salariu mare, iar la mijloc nu mai rămâne aproape nimeni. Situația nu este neapărat atipică economiei românești, unde mai bine de 50% dintre salariați sunt aproape de venitul minim pe economie (3000 RON + max 500 RON).

Există sectoare de activitate în care o bună parte dintre lucrători nici nu ajung aproape de acel salariu mediu, iar atât Construcțiile, dar și Horeca sunt reprezentative pentru situație. Dacă ne raportăm la salariul mediu național de 7229 RON (dar îl aproximăm la 7500 RON 😬), ajungem în situația în care doar 10% din angajații din Construcții se pot bucura de un salariu cel puțin egal sau mai mare cu acesta.

Salariul mediu din Construcții, de asemenea, nu este disponibil decât unui procent de mai puțin de 20% dintre lucrători.

Totuși, trebuie să nu neglijăm importanța banilor la negru care există în domeniu, situație greu de estimat, care complică ecuația. Categoric că unii sunt plătiți doar cu ziua, în timp ce alții muncesc peste program pentru câteva sute de lei în plus.

Cum arată acum situația?

Pandemia COVID-19 a afectat creșterea numărului de persoane ocupate la nivel național. În prima parte a anului 2023, 8.42 milioane de oameni erau într-o formă sau alta pe piața muncii, comparativ cu 8.41 în aceeași perioadă în 2018. Sectorul Construcții a înregistrat o creștere generală a nivelului de angajați de la 652,000 în 2018 la aproape 779,000 în 2023. Perioada pandemică nu a dus nici la o încetinire a ritmului de creștere, iar fluctuațiile tipice acestui sector s-au menținut în continuare.

• În trimestrul III, lunile de vară, sunt mai mulți angajați față de perioada de iernii. Se lucrează mai ușor vara, iar în timpul ninsorilor nu se poate face mare lucru când vine vorba de construcții exterioare.

• Trimestrul I 2023 este singura excepție de la regula ultimilor ani, tendința fiind schimbată atât de un interes ridicat pentru construcții.

Cum sunt protejați angajații din Construcții?

La finalul lui decembrie 1997 lua ființă Casa Socială a Constructorilor, o organizație nonprofit ce aduce la un loc sindicatele și patronatele din construcții. Scopul este de-a “asigura protecția salariaţilor în perioada întreruperii activităţii datorită condiţiilor meteorologice nefavorabile.”

În perioada iernii activitățile din construcții scad, iar angajații cu contract individual de muncă au dreptul să primească timp de 90 de zile 75% din media ultimelor trei a salariului de bază brut.

Acest fond adună bani de la salariați (1% din salariul de bază brut), de la agenții economici (1.5% din valoarea producției de construcții/producției-marfă vândute), de la devizul de construcție (0.5%), dar și din alte surse.

Actualul proiect de OUG al Guvernului Ciolacu cere ca 0.5% din valoarea devizului de construcție să fie virat bugetului de stat.

Construcțiile și încălzirea climatică

Un aspect absolut absent din discursul public din România este riscul încălzirii climatice asupra sectorului de activitate, dar ca să o dăm și așa, precum o dau jurnaliștii de business 😉, oportunitățile economice din spatele schimbărilor de climă. În Chile, pe perioada iernii s-au înregistrat temperaturi de 37C, cu 15 mai mult decât media anilor trecuți. Noi am avut cea mai caldă lună iulie, iar în timp ce revizuiesc, afară sunt 36C, în mașină peste 40C, iar în casă trebuie să stăm cu aerul condiționat pornit.

În construcții, precum și în alt sector de activitate, oamenii trudesc în continuare. În România nu avem o temperatură maximă care, în momentul înregistrării acesteia, lucrul se oprește. Dacă în fișa postului scrie că lucrezi în temperaturi mari, ei bine, trebuie să lucrezi. Cu siguranță că se pot face schimbări, se poate forma un sindicat, se poate discuta cu patronul, se poate opri lucrul voluntar, etc.

Astfel, angajații din construcții, cel puțin cei care se ocupă de partea exterioară au de suferit, mai ales când presiunile din partea angajatorilor sunt mari. Surprinzător este că în acest sector de activitate numărul de accidente

Ipotezele sunt multiple de la creșterea gradului de atenție în rândul lucrătorilor, dar și de la normele mai bine aplicate, doar că România, în general, raportează mult mai puține cazuri comparativ cu statele din Vestul Europei. Nu cred că suntem noi mai siguri față de aceștia neapărat, ci doar că la noi lucrătorii nu înțeleg normele de sănătate și siguranță în muncă.

---

Ok, tragem linia aici. Las ultimele trei comunicate ale Cartelului mai jos cu promisiunea că voi explica în curând mai mult:

• Guvernul dorește adoptarea pachetului de măsuri de austeritate fără niciun fel de consultare cu partenerii sociali. Mai multe aici

• Pachetul de austeritate - măsuri distrugătoare pentru cetățeni și interesul public. Mai multe aici

• Destructurarea serviciilor sanitar veterinare și pentru siguranța alimentelor - o gravă eroare, cu consecințe dezastruase pentru economie și populație. Mai multe aici

• FNS PRO.ASIST: Adoptarea ordonanței austerității va duce la grave derapaje în sistemul public de asistență socială. Mai multe aici