🔥 Portavocea54: trăiesc bine românii?
Discover more from Portavocea 📣
🔥 Portavocea54: trăiesc bine românii?
Miting al angajaților din Sănătate. Se poate trăi pe salariul mediu?
Cât de bine trăiesc românii?
O gospodărie din România câștigă în medie 6979 RON pe lună și cheltuie 5971 RON (85.6% din totalul veniturilor). Cheltuielile totale au scăzut față de ultimele trei luni ale anului 2022, dar au crescut cu 12.2% față de aceeași perioadă a anului trecut. Scăderea față de finalul anului este cauzată și de diminuarea facturilor la energie: primăvara consumăm mai puțină energie decât facem iarna și toamna.
INS publică acest raport referitor la veniturile și cheltuielile unei gospodării trimestrial, iar pentru analiștii reprezintă un instrument esențial pentru a înțelege cum o duc românii. Salariul mediu nu este un indicator adecvat pentru a înțelege cum românul de rând o duce, deoarece acesta este destinat doar unei părți mici dintre lucrători – aproape 15% în 2022. Cea mai mare parte, lucrează pe un salariul aproape de venitul minim pe economie.
Am consultat Ministerul Muncii și Protecției Sociale pentru a înțelege mai bine situația salarială din România. În iunie, aveam în total aproape 5.4 milioane de angajați înregistrați legal, iar 40% dintre aceștia lucrau pe un salariul cuprins între 3000 – 3500 RON. Mediana, adică lucrătorul din jumătate câștigă undeva între 4000 – 4500 RON. Salariul mediu din aprilie 2023 a fost 7311 RON, un venit clar indisponibil celor mai multor lucrători.
La nivel național, salariații sunt împărțiți în funcția secțiunii de activitate, de la Construcții (F), Informații și Comunicații (J) până la Activități ale organizațiilor și organismelor extrateritoriale (T). Aceste secțiuni sunt conform Codului CAEN, ajustat în 2007 la standardele europene și care nu trebuie confundate cu sectoarele de negociere colectivă care se decid în urma procesului de dialog social. Spre exemplu, avem două sectoare distincte de negociere colectivă Asistență Socială și Sănătate, în timp ce secțiunea CAEN este una singură Sănătate și Asistență Socială (Q).
În funcție de fiecare secțiune în parte, mediana diferă, iar în comerț cea mai bună parte dintre lucrători (54%) câștigă un venit foarte apropiat de minimul pe economie (între 3000-3499 RON).
Numărul ridicat de angajați pe salarii reduse este provocat și de rata scăzută de sindicalizare, dar și de nivelul mic de negociere colectivă. Conform datelor din 2019, cele mai recente pe care Ministerul Muncii ni le-a oferit, rata de sindicalizare în comerț este între 1-2%.
Conform datelor INS, cea mai mare parte din veniturile unei gospodării vin din salarii (aproape 64.9%), dar procentul este în scădere față de același trimestru al anului trecut când reprezentau 66.6%. Se observă o creștere a veniturilor din prestații sociale, dar și din natură
Comparativ cu Europa ne diferențiem la cât de mult cheltuim pe locuință (18.4% România în 2023 comparativ cu 25% la nivel european în 2021). Mâncare este cea care reprezintă cea mai mare parte din cheltuieli, aproximativ 35% comparativ cu 14.3% la nivel european.
Cheltuielile cu mâncare nu sunt neapărat mai mari comparativ cu Vestul Europei din cauză că românii pun în coș mai mult. Prețurile alimentelor erau cu 28% mai mici față de media europeană în 2022, doar că puterea mediană de cumpărare este de cel puțin două ori mai mică față de nivelul european.
Totuși, putem să măsurăm bunăstarea populației doar dacă ne uităm la cât de mult cheltuim pe mâncare? Nu, deoarece trebuie să luăm în calcul și calitatea mâncării pe care o avem, comparativ cu alte state membre. Au numeroase analize care au arătat situația mâncării inferioare din Est comparativ cu Vestul.
Campania “Cum îți este la job astăzi?“
Cartel ALFA a inițiat o campanie pentru a educa tinerii din România aflați la începutul experienței în piața muncii, despre cum funcționează un sindicat și care este rolul acestuia.
Tinerii au nevoie de o chemare la acțiune, să înțeleagă că nu sunt singuri și că împreună cu alții ca ei pot lupta împotriva nedreptăților de la locul de muncă. Au nevoie de o mișcare care să le dea uneltele cu care pot realiza un mediu de lucru mai bun și mai sigur, echilibrând dinamica angajator - angajat.
Ce se întâmplă?
Nu există un titlu potrivit pentru această ediție a Newsletter-ului, mai ales că în ultimele zile investigațiile CIM și Buletin de București legate de azilurile groazei au dominat știrile.
Ce s-a întâmplat? Multiple investigații referitoare la modul în care un centru de bătrâni, dar și de persoane cu dizabilități funcționa în Ilfov, a arătat starea sistemului de asistență socială. Bătrânii erau sedați, bătuți, trăiau în condiții improprii, iar toată afacerea era gestionată de-o apropiată a Gabrielei Firea.
Cum a răspuns publicul? Oamenii sunt șocați, cei din comunitate cu care vorbesc se tem de ce urmează pentru ei la bătrânețe. ONG-ul Centrul pentru Resurse Juridice a cerut demisia Ministrului Budăi, după ce a acesta a suspendat acordul de colaborare dintre stat și asociație.
Cum a răspuns politicul? Încet și lipsit de empatie. Aseară Pandele, soțul Gabrielei Firea, și primarul din Voluntari, comuna unde s-au întâmplat ororile, declara public că el nu a fost informat, că este o manevră, că s-a vrut să nu fie informat.
Chiar nu știa? Știa, la fel cum știau mai mulți oameni ce făceau parte din această rețea ce miza maximizarea profitului. CIM și Buletin de București au arătat că vecinii au făcut multiple sesizări la care fie nu li s-a răspuns sau au fost tratate superficial.
Gabriela Firea, precum și Pandele, au lăsat de înțeles în nenumărate rânduri că sunt victime, că nu știau și că sunt persecutați. S-au luat la ceartă cu Purtătorul de cuvânt BOR, iar mai apoi Pandele a avut curajul să afirme următoarele:
“în mod clar cu sprijin și inspirație din alte instituții, altele decât Biserica, s-a transformat în vârf de lance al curentului așa-zis progresist.”
Solidaritatea Sanitară în stradă
Recent am scris destul de mult despre Solidaritatea Sanitară, despre acțiunile de protest, despre modul în care le-a fost împiedicat dreptul de-a face greva. Legea este ambiguă, nu spune dacă toate federațiile sau federațiile reprezentative din sectorul de negociere colectivă trebuie să fie de acord cu declanșarea conflictului de muncă.
Normal că într-o asemenea situație guvernul profită de situație precum dorește. Cum se poate soluționa? Să fie declanșată greva, să fie dat sindicatul în judecată, iar apoi să se rezolve pe cale judiciară.
Divizările din rândul sindicatelor din sănătate a lăsat angajații într-o situație precară. SANITAS a negociat cu guvernul, iar dacă în trecut amenința cu greva, acum au limitat acele dorințe militante. Solidaritatea Sanitară continuă și a trebuit să-și ajusteze astfel calendarul de acțiuni.
Totuși, astăzi, sunt în Piața Victoriei, de la ora 11:00. Veniți alături de cei 5000 de angajați din Sănătate care sunt așteptați la marș și susțineți reformele esențiale în acest sistem.
Concediul pentru îngrijirea copilului și alte schimbările legislative
Până acum câteva zile angajații puteau intra în concediu de îngrijire copil dacă infantul avea până în șapte ani. Legea 179/2023 ridică vârsta la 12 ani.
Maximum 45 de zile pe an.
85% din baza de calcul, media veniturilor brute lunare din ultimele 12 luni.
Camera Deputaților a votat ca părinții să poată lucra de acasă patru zile pe lună. Trebuie doar ca activitatea acestora să permită. Legea 262/2023 permite munca de acasă pentru părinții care au copii în vârstă de până la 11 ani.
Doar unul dintre părinți va putea lucra de acasă.
Legea Dialogului Social a redus la 10 numărul de angajați dintr-o unitate care trebuie să lucreze minim pentru a se demara negocierile colective. Aceștia nu trebuie să fie plasați dintr-o companie în alta, ci trebuie să fie angajați în acea unitate.
Dacă o firmă de construcție cu 5 angajați lucrează cu o firmă de plasare de forță de muncă care-i trimite 25 de lucrători lunar, aceasta nu are obligația de-a negocia colectiv.
Totuși, firma de plasare a forței de muncă are deoarece depășește pragul minim de 10.
Asigurații la sănătate au dreptul la 12 consultații psihologice decontate de stat anual.
A intrat în vigoare noul contract-cadru din sănătate la 1 iulie 2023. De acum, cei care se confruntă cu situații stresante sau traumatizante și solicită să vorbească cu un psiholog, vor putea. Până acum era nevoie de recomandarea medicului de familie, dar cu noul contract-cadru, s-a introdus acest mecanism adițional.
Este în continuare nevoie de biletul de trimitere eliberat de medicul care recomandă serviciul, dar nu mai este nevoie ca medicul de familie să-și pronunțe acordul.
Directiva europeană legată de transparentizarea salarială li se va aplica tuturor categoriilor de lucrători. Mai multe despre aceasta, în curând.
Practic, de acum angajatorii vor trebuie să comunice public nivelul salariilor. Când un anunț de angajare este publicat, nu se va mai putea să fie omise detaliile salariale, iar în schimb să se spună “salariu bun“. Nu, va trebuie să fie oferit un nivel în care salariile se încadrează sau valoarea fixă.
Salariile bugetarilor deja sunt vizibile, este clar aproape în totalitate cât urmează să câștigi dacă reușești să citești Legea Salarizării Cadru 153/2017 - un monstru. La privat este problema mare, iar pe lângă mai există și stigma de-a vorbi public despre salarii.
Această jenă nu face decât să oferă mai multă putere angajatorului și să-i lase pe angajații în umbră. Așa cum îmi spunea o prietenă din copilărie “până nu am vorbit sincer despre cât câștigăm, nu aveam idee că un bărbat din firmă pe același post ia cu 500 RON mai mult ca mine“.
Grevele americanilor
Mai multe instrumente pe care statele le foloseau pentru a identifica și mitiga riscul atacurilor teroriste sunt acum preluate de către companii private. Nu, acestea nu se confruntă cu atacuri teroriste, ci cu angajați dezamăgiți de locul de muncă care doresc să-și formeze un sindicat.
Limbajul este ambiguu, tipic unor astfel de industrii. Niciuna dintre aceste companii nu-și promovează produsul ca “distrugător de sindicat”, ci ca “mitigator al riscurilor ce pot apărea [în lanțul de aprovizionare”.
Greva scriitorilor de la Hollywood se intensifică, iar actorii reprezentanți de SAG-AFTRA sunt la un pas distanță de-a intra în grevă. Negocierile pentru un nou contract au eșuat, dar sindicatul a decis să prelungească termenul limită.
Când vorbim de actori membri SAG-AFTRA, vorbim de nume mari, precum Jennifer Lawrence, dar și de actori la început de drum.
Acțiunea industrială ar urma să coste $30M/zi, cel puțin, dar costurile se pot ridica substanțial mai ales dacă greva continuă.
În același timp, Pentagonul nu dorește să mai finanțeze filmele de Hollywoods dacă acestea nu spun nu cenzurii chineze. Anul trecut, filmul Top Gun, a scos steagul Taiwanului.
„Limita este la cer”, însă în România, discursul din jurul muncii mereu în favoarea angajatorului, negocierile colective prea puține și inegalitatea de forțe în defavoarea angajatului ne-au obișnuit să ne mulțumim cu puținul. Munca determină în continuare o mare parte din viața noastră: ce facem în fiecare zi, cât câștigăm, ce pensie vom avea, sănătatea noastră și starea de spirit chiar. Condițiile de muncă sunt ultimul lucru pe care ai vrea să-l lași la „mica înțelegere”, așadar, cere și trece totul în scris. - mai multe despre ce trebuie să verifici când semnezi un contract de muncă am scris pentru Cedrepturiam
Ah, era să uit, dar valorea tichetelor de masă s-a majorat la 35 RON/bon din august. Aceea este valoarea maximă, angajatorul decide în urma consultărilor cu angajații. Repet, așa cum fac întotdeauna, angajații au putere de negociere, fie că sunt într-un sindicat sau nu. Folosiți-vă de acea putere, este vocea voastră!
De la începutul anului viitor, acestea vor ajunge la 40RON/tichet.
Ne auzim în curând!
 | A guest post by
|