🔥 Portavocea125: Bugetari și migranți.
Consilierul prezidențial și nevoia de-a sta cu biciul după bugetari.
Bugetari
Contrar discursului public obsesiv şi lipsit de fundament real, adevărul este că ,,Administraţia publică din România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește proporția dintre angajați și populația deservită. Realitatea statistică, evidenţiată şi de către entitatea europeană care furnizează date - EUROSTAT, este că un angajat din sectorul de activitate ,,Administraţie publică” din România, deservește, în medie, 53 de cetățeni, față de 29 în Germania sau 21 în Suedia, iar în ansamblu, România are un bugetar la 18 locuitori, față de unul la 6 în țările nordice. - Bogdan Șchiop, FNSA.
În aceste vremuri bugetarii fie sunt priviți ca fiind prea mulți ori prea ineficienți. Nu ai cum să măsori productivitatea la stat și să o compari cu cea din privat. Statul are instituții al căror scop nu este generarea de profit, ci trebuie să ofere stabilitate socială și servicii pentru public.
Să luăm următorul exemplu: cum măsori eficiența Inspecției Muncii?
Scenariu 1: măsori pe baza amenzilor date - nu are nicio importanță deoarece plata efectivă a amenzilor contează, nu valoarea pe care ai înscris-o în procesul verbal.
O bună parte dintre amenzi ajung să nu fie plătite niciodată din cauză că firmele amendate se închid. Au primit amendă, au primit și altele în trecut, refuză să le plătească, așa că dispar efectiv.
O altă parte din amenzi ajung să fie plătite la jumătate din minimul legal, deci un efect mult mult mult mai mic.
Să luăm exemplu: chiar dacă compania a fost amendată cu 100.000 lei, intervalul de amendă să presupunem că este 10.000 - 100.000 lei. Are dreptul să plătească jumătate din minimum legal, adică 50% din 10.000 lei. Compania plătește 5.000 lei (cu 95% mai puțin decât a fost amendată).
Scenariu 2: măsori pe baza numărului de controale - cât timp îți scade numărul de inspectori, e dificil să observi performanță.
Și chiar și așa, cu ce compari din privat? Cum poți să compari numărul de controale ale ITM-urilor cu o activitate din privat? Nu există o astfel de asemănare.
Scenariu 3: măsori pe baza hârtiilor scrise. ITM-urile de-abia de sunt un pic digitalizate, deci compari mere cu pere. Chiar și așa, ce compari? Mail-uri date la corporație cu ce se face în inspecția de muncă?
Ultimele declarații referitoare la bugetari
Dragoș Anastasiu (consilier prezidențial): “o treime sunt oameni care poate își fac treaba, dar sunt demoralizați, demotivați și, mă rog, în ghilimele, cam trebuie să stai cu biciul după ei ca să facă treabă bună și o treime...sunt aceia care sunt aduși pe pile, pe relații, care sunt absolut incompetenți, toate sinecurile politice și așa mai departe.”
Îngrijorător că un asemenea mesaj vine din partea unui consilier prezidențial care ar trebui în teorie să reprezinte toți românii. Este îngrijorător că se face referire la nevoia de-a sta cu biciul după ei, oameni pe care Președinția, în teorie, îi reprezintă.
Dar chiar și așa unde sunt cei mai mulți bugetari?
Obsesia de-a tăia 500.000 nu a dispărut permanent. Va reveni în cel mai scurt timp.
Dacă facem o radiografie a angajaților în sistemul public pe baza datelor din 2023, 393.000 sunt în Sănătate și Asistență Socială, 353.000 sunt în Educație, deci aproape 57% din totalul bugetarilor. Mai bine de 746.000 sunt în aceste două sectoare, iar dacă la pachet mai punem și transporturi și depozitare (107.000), distribuția apei (50.000), activități culturale (30.000), ajungem la peste 930.000, adică aproape 75% din totalul bugetarilor.
Acum în Administrație Publică, Apărare, Ordine Publică și Asigurări Sociale sunt 212.000 în 2023 - unde ai poliția, dar și lucrători din administrație.
Problema fundamentală pe care o semnalează și FNSA este că numărul de angajați în administrația publică rămâne în continuare mic față de media europeană, dar și că numărul general de bugetari nu este deloc mare.
În aceste situații tăierile vor lovi fix în servicii esențiale. Obsesia eficientizării va duce la un scenariu opus în care accesul la servicii devine mai dificil, iar răspunsul autorităților (în special în situații de criză) va veni și mai întârziat.
Pe de-asupra cele mai mari cheltuieli cu salariile vin din Sănătate & Educație, deci orice vis de-a face economii serioase la bugetul de stat pe calea tăierilor numărului de angajați la stat nu are cum să evite aceste două sectoare.
Orice declarație din partea politicienilor referitoare la modul în care nu se vor lega de aceste două sectoare reprezintă doar o garanție nefondată, aruncată în spațiul public doar pentru a nu pierde sprijin electoral.
Să ne amintim că Băsescu a tăiat salariile bugetarilor cu 25% și pensiile cu 15%. Nu a ținut cont.
Noul contract colectiv de muncă în sistemul asigurări-reasigurări
Federația Sindicatelor din Industria Financiară (FSIF) a încheiat negocierile şi a semnat, la nivel sectorial, Contractul Colectiv de Muncă pentru Asigurări–Reasigurări, care prevede un salariu minim peste cel naţional, compensaţii la concedieri colective şi reglementări pentru stabilitate şi predictibilitate.
Migranți & Inspecția Munciii
În perioada 20 - 22 mai, am fost prezent în cadrul Training Programe Basics for EU Labour Mobility organizat de European Labour Authority la București. În cadrul programului s-a discutat despre: sisteme de pensii, recunoașterea contributivității în sistemul de asigurări sociale, controale în domeniul muncii, tactici de-a depista munca la negru și prevenția neîncadrării corecte în muncă.
Din partea au fost reprezentanți ai patronatelor (importatorilor forței de muncă), sindicatelor (Radu Stochița) și din partea inspectoratelor teritoriale de muncă. Situația României a fost analizată critic: lipsa resurselor, lipsa viziunii și lipsa unui dialog real cu migranții care vin din țări terțe (Nepal, Sri Lanka, Bangladesh, etc).
În cadrul prezentării, am arătat situația dezastruoasă a numărului inspectorilor de muncă care se află în continuă scădere. Din 2007 până în 2023 numărul inspectorilor a scăzut cu 386 (o scădere de 20,8%). Principala scădere s-a înregistrat la nivelul ITM București unde numărul inspectorilor a scăzut de la 164 în 2008 la 83 în 2023 (-50%).
Scăderea numărului de inspectori de muncă duce la următoarele situații
supraaglomerarea personalului care deja este la un nivel minim.
timpi lungi de soluționare a petițiilor/sesizărilor.
imposibilitatea de-a depista corect și în mod eficient abuzurile care au loc la locul de muncă.
imposibilitatea demarării campaniilor de informare care să promoveze un comportament preventiv.
Mai precis, se distruge voit o instituție cheie a statului care ar putea funcționa în folosul lucrătorilor.
Nu este normal ca numărul inspectorilor de muncă să scadă în condiții în care numărul salariaților crește. Graficul de mai jos arată cum a evoluat numărul de salariați comparativ cu numărul de inspectori de muncă. Orice valoare sub 100, adică în zona verde reprezintă o scădere față de 2008.
Cam din 2018 numărul total de salariați din economie a crescut. Cam din 2008 numărul de inspectori de muncă a continuat să scadă. Numărul salariaților a crescut cu 6% față de 2008, iar numărul inspectorilor de muncă a scăzut cu aproape 25%.
Ce este de făcut? Ministerul Muncii trebuie să-și asume responsabilitatea publică că instituția pe care o are în subordine este atacată și distrusă bucățică cu bucățică pe zi ce trece.
În plus, trebuie să se promoveze un regim al salarizării adecvate pentru a preveni plecarea către privat.
Este groaznic dacă pleacă un inspector senior către privat pe salarii de 3 - 4 ori mai mari. Este foarte dificil să formezi un astfel de inspector, durează mai bine de 2 ani, trebuie să înțeleagă mediul de business din România și să înțeleagă cum “merg lucrurile”.
Putem compara munca unui inspector cu cea a unui jurnalist de investigație. Nu vrei ca jurnalistul de investigație să fie redus la tăcere de către sistem, nu?
Iar pe lângă să angajeze oameni. Dacă ar aduce 500 de inspectori în plus situația ar fi alta, dar lipsa de viziunea ne face să ne complacem în această situație.
Știri din România
Compania Schumag (piese de mașini) a decis să închidă subsidiara din România, concediind 39 de lucrători.
Minerii se opun demersurilor conducerii de-a instala camere de luat vederi în carierele miniere. Se încalcă dreptul la viață privită, iar datele pot ajunge să fie prelucrate în mod abuziv.
Tăierile bugetarilor se văd în Prahova: angajații Parcului Bucov renunță la voucherele de vacanță, iar organigrama se micșorează.
Și la Filarmonica Ploiești situația este tensionată după ce în urmă cu două săptămâni se discuta despre reducerea drepturilor salariale cu 20%. Între-timp au realizat că nu este posibil să plătești omul mai puțin decât scrie în lege (lucrătorii din cultură sunt salarizați conform unei grile clare din Legea 153/2017) și au spus că nu vor mai da vouchere de vacanță.
Federațiile sindicale Cartel ALFA s-au întâlnit la Breb pentru a dezbate dialogul social.
Bine spus!