🔥 Portavocea111: Duminică mergem la vot.
Unde sunt bugetarii? România se împrumută mai scump. Grevă de 24 ore în Grecia.
Duceți-vă la vot duminică. Nu există candidatul perfect, iar acum identificarea răului cel mic a devenit o sarcină cvasi-imposibilă. Duceți-vă la vot.
Candidații sunt obsedați de problema deficitului, vor să taie, văd un stat “prea mare” când de fapt este printre cele mai subțiate din UE. Cheltuielile statului îi obsedează pe politicieni, se uită la fiecare leu dat către sectorul public cu scepticism. Trebuie eficientizare, dar unde?
Nu spune nimeni ce să eficientizăm și dacă chiar putem. Toți vor să taie. Statul, se vorbește de stat, acest stat în termeni generali. Stat, stat, stat. Merg pe stradă cineva îmi vorbește de stat, iar apoi insistă că sunt prea mulți la stat că într-un birou a văzut el douăzeci de oameni cum stăteau doar la cafele. Unde este acel birou? Nimeni nu știe.
România, conform datelor furnizate de FNSA, are cel mai mic raport de bugetari la numărul de locuitori. Dacă o întoarcem invers și ne uităm la populația / salariați bugetari, avem cel mai mare, deci puțini lucrători la stat deservesc mulți cetățeni. Problemele se văd în fapt, iar oamenii le semnalează: lipsa controalelor ITM (lipsă personal), răspunsul greu din partea IGI privind migranții (lipsă personal), supraaglomerarea spitalelor (lipsă personal). Confruntați cu aceste date, discursul politicienilor rămâne că sunt prea mulți la stat. Unde?
Clișee, platitudini și lipsă de asumare de măsuri: așa a fost campania electorală. În ciuda acestor dezamăgiri, participarea activă în procesul democratic este responsabilitatea fiecăruia dintre noi. Fără participare activă nici nu putem schimba nimic.
Este dezamăgitoare lista de candidați, dar fără o implicare activă nu le putem arăta că ne interesează și că dorim schimbare. Speranța să fie ultima pe care să ne-o poată fura.
Procesul electoral va trece curând, ne vom alege următorii conducători, dar mai apoi problema este a guvernării. Nu este de-ajuns să votăm, trebuie și să-i tragem la răspundere. Cum putem? Pe calea dialogului social, prin mișcarea sindicală prezentă în Comisiile de Dialog Social, în ministere, în dialogul tripartit, la întâlnirile de lucru pe diverse proiecte de legi.
Până atunci trebuie să votăm. Ca să nu uităm:
Duminică, 24 noiembrie - alegeri prezidențiale, turul 1 (votăm de oriunde).
Duminică, 1 decembrie - alegeri parlamentare (ne uităm pe buletin, vedem unde avem domiciliul/reședința. Mergem la secția de votare unde suntem arondați. Verificăm aici: Registrul Electoral).
Duminică, 8 decembrie - alegeri prezidențiale, turul 2 (votăm de oriunde).
Prezența poate fi verificată aici: RO AEP.
Mai multe site-uri, printre care și Hotnews sau G4Media au secțiuni dedicate unde se pot vedea rezultatele alegerilor. Datele sunt cele de la RO AEP.
Greva grecilor de 24 de ore
Pe 20 noiembrie mii de muncitori din sectoarele public și privat au protestat împotriva creșterii costului vieții. Greva, organizată de principalele sindicate, a provocat perturbări majore în întreaga țară.
Mii de muncitori din sectoarele public și privat au protestat împotriva creșterii costului vieții. Greva, organizată de principalele sindicate, a provocat perturbări majore în întreaga țară.
În semn de solidaritate cu mișcarea sindicală, jurnaliștii au declanșat o grevă de 24 de ore pe 19 noiembrie, cu o zi înaintea grevei generale. Astfel, emisiunile de știri și publicațiile au fost temporar suspendate.
Indiferent de cine iese Președinte, vine prognoza peste noi
Ultima prognoză economică a Comisiei Europene pentru România anticipează o încetinire a creșterii PIB-ului real la 1,4% în 2024, față de 2,4% în 2023. Decelerarea vine din cauza consumului privat robust, care stimulează importurile, în timp ce creșterea exporturilor rămâne modestă.
Simplu: exporturi mai puține, importuri mai multe.
O recuperare treptată este așteptată, cu o creștere prognozată de 2,5% în 2025 și 2,9% în 2026 pe fondul creșterii consumului privat și a mai multor exporturi.
Inflația este estimată să scadă de la aproape 10% în 2023 la aproximativ 5,5% în 2024, cu noi scăderi la 3,9% în 2025 și 3,6% în 2026. Totuși, presiunile inflaționiste persistă, iar BNR va trebuie să cântărească tăierea dobânzii de referință sau menținerea acesteia. Inflația nu a ajuns încă la ținta propusă, dar investițiile și creșterea economică au încetinit de-a dreptul.
Pe de altă parte, deficitul bugetar general este prognozat să se extindă la 8% din PIB în 2024, față de 6,5% în 2023, și se anticipează că va rămâne la acest nivel până în 2026, în absența unor modificări de politici.
În consecință, raportul datorie/PIB este estimat să crească la aproape 60% până în 2026. Să ignorăm datoria pentru un moment, statele din lume toate se îndatorează, problema este că România o face din ce în ce mai scump.
România emite obligațiuni pentru a atrage bani de la guverne, bănci, alte state. Pentru ca cineva să investească bani în România, noi trebuie să le promite niște bani în plus (dobândă). Dobânda depinde și de dobânda de referință a BNR, dar și de sentimentul economic pe care-l transmitem în piață.
Randamentele obligațiunilor pe 10 ani ale României au crescut în ultimele luni. Adică, dacă cumperi datoria României te aștepți să primești mai mulți bani. Yay pentru tine ca investitor. Aoleu pentru noi că ne împrumutăm mai scump chiar dacă dobânda de referință a BNR a scăzut.
De ce s-a ajuns aici? Lipsa asumării unor măsurile fiscal-bugetare clare. Planul propus de guvern este gol, nu are soluții concrete, ci doar linii mari de acțiune. În plus, abordarea rămâne toxică: tăierea cheltuielilor.
Din comunicările oficiale ale Cartelului
Este șocant că într-un document oficial, sarcina noastră este de-a identifica ceea ce guvernul nu a spus sau nu a dorit să facă public din cauza răspunsului negativ pe care l-ar fi primit din partea societății civile. Reformele pe care le propune, precum ar fi „Reforma sistemului de salarizare în sectorul public” nu oferă nicio indicație privind vreo schimbare concretă. Limitarea la 20% din salariul de bază a sporurilor nu arată nimic din cauză că cea mai bună parte din sporuri de fapt se raportează la un salariu de bază anterior. - Cartel ALFA
De la noi
Ai grijă ce zici la STB! Directorul nu a înțeles că există și o lege a avertizorului în interes public. Acești avertizori, când sesizează nereguli, pot raporta presa și organele publice. Adică când în interior nu s-a putut face dreptate, mergem afară.
Directorul STB a decis să ignore complet legislația și să facă obligatorie orice comunicare exclusiv prin Departamentul Marketing al companiei.
Unii mint la prezidențiale, iar Mînzatu omite detalii cheie în audierea din Parlamentul European.
Schemă de ajutor de stat de la EU pentru industria mare consumatoare de energie de 2,9 miliarde RON. În același timp se impun impozite suplimentare pentru companiile care activează în oil & gas - 1 - 2%.
La Tribunalul București este aglomerație mare. O grefieră a fost grav rănită după ce mai multe rafturi din arhivă s-au prăbușit peste ea.
Aici încurcătură: Compania de Aeroporturi București e acționară la Romprest. Realitatea este condusă de Maricel Păcuraru. Compania de Aeroporturi îl propunere la conducerea Romprest pe Maricel Păcuraru. Ce?!
Sindicaliștii de la Fabrica de Pulbere Făgăraș au anunțat proteste în fiecare zi pentru săptămâna următoare. Ministerul Economiei a alocat întârziat banii pentru nucleele salariale.
În urma presiunii publice situația de la Făgăraș s-a rezolvat. Nu complet, dar s-a rezolvat. Plata a dat posibilitatea acordării salariilor care se vor acorda după noile calcule în procent de 95% - un procent mulțumitor.
Să ne cunoaștem drepturile
Repausul săptămânal este de două zile, de obicei sâmbătă și duminică. Munca 7 zile din 7 nu este permisă decât cu aprobarea prealabilă a ITM-ului și cu informarea salariatului. ȘI munca 7 zile din 7 trebuie să fie urmată apoi de liberele corespunzătoare. Se face o excepție.
Legea 283/2024 privind salariul minim adecvat introduce existența unui contract colectiv de muncă ca factor în achizițiile publice. Impactul este redus, deoarece cea mai bună parte dintre achizițiile publice la noi sunt făcute pe principiul “prețul cel mai mic”.
Restul lumii
Construcția a zece fabricii de baterii a fost anulată în Europa. Toate proiecțiile privind nevoia de baterii electrice au fost reduse din cauza unui sentiment mai negativ în piață. Mai puține mașini electrice.
Protest cu mii de oameni Maori în Noua Zeelandă. Partidul Libertarian a propus schimbarea legislativă care ar modifica Tratatul de la Waitangi din 1840 între liderii grupului și Coroana Britanică.
Cum să-ți dai demisia în Japonia? Păi te duci și semnezi demisia, iar apoi o depui la biroul șefului. Simplu?
În Japonia ți-o rup în față, deficitul de personal este mare, așa că 1 din 5 angajații tineri recurg la agenții pentru demisie (?!) pentru a-și da demisia.
Toamna se numără… contractele colective la austrieci. Toamna începe mereu cu negocieri colective puternice, anul trecut în metalurgie, iar acum în transportul feroviar. Tot la austrieci, lucrătorii din grădinițe cer guvernului condiții de muncă mai bune și o salarizare adecvată
Protest cu torțe al paznicilor belgieni. Condiții de muncă grele, plictiseală mare și salarii foarte slabe. La fel și în România, nu este atipic ca ei să lucreze ture de 24 ore (?!) și să fie plătiți cu un salariu aproape de minimul pe economie.
Sindicatele franceze din Sănătate au protestat pe 29 octombrie pentru o finanțare mai adecvată a spitalelor. Situație similară și în Grecia unde la jumătatea lunii octombrie lucrătorii din Sănătate au protestat
Producția de plastic a scăzut cu 8,3% în 2023 în EU. În SUA și China a crescut în medie cu 3,4%. Dacă în 2006, aproape 1/4 din piața plasticelor globale era concentrată în UE, astăzi doar 12% din aceste companii se mai regăsesc pe teritoriul nostru. Mai multă reciclare? Ar fi bine, dar și reciclarea a scăzut pentru prima dată anul trecut din 2018 încoace.
Sigur!