🔥 Portavocea 124: guvern interimar, țară interimară.
CCM în Cultură; Creșterea salariului minim în sectorul bancar; Închiderea unei fabrici; MAPN atacă un sindicat.
Știri din România
Creșterea salariului minim în sectorul bancar
În sectorul bancar, începând cu 1 mai 2025 salariul minim brut este de 4.500 lei (cu 450 lei peste salariul minim la nivel național) - o creștere de 11%!
Dacă tot vorbim de salariul minim, trebuie să fim atenți la câteva aspecte importante:
Există o neimpozitarea a unei sume de 300 de lei din salariu minim, nu? DA. Se aplică și în cazul salariului de 4.500 lei din sectorul bancar? NU.
ATENȚIE: de neimpozitarea celor 300 de lei din salariul minim brut beneficiază doar cei care sunt încadrați pe un salariu egal cu cel minim pe economie (adică 4.050 lei) și când beneficiile extra (fără tichete) nu duc la un câștig salarial mai mare de 4.300 lei.
Art. LXVI din OUG 156/2024: 1)Prin derogare […] începând cu data de 1 ianuarie 2025, în cazul salariaţilor care desfăşoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadraţi cu normă întreagă, la locul unde se află funcţia de bază, nu se datorează impozit pe venit şi nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii suma de 300 lei/lună, reprezentând venituri din salarii şi asimilate salariilor, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată stabilit prin act normativ, în vigoare în luna căreia îi sunt aferente veniturile;
b) venitul brut realizat din salarii şi asimilate […] fără a include contravaloarea tichetelor de masă, voucherelor de vacanţă, respectiv indemnizaţia de hrană, după caz, acordate potrivit legii, în baza aceluiaşi contract individual de muncă, pentru aceeaşi lună, nu depăşeşte nivelul de 4.300 lei inclusiv.
Deci o creștere a salariului minim brut pe țară duce la pierderea acestui beneficiu? Da, dar ATENȚIE pentru că o creștere de 1 leu ar duce nu doar la pierdea neimpozitării, dar și la mai puțini bani în mână. Altfel spus: creșterea de 1 leu ar duce la o scădere a salariului mini net, exact cum arată imaginea de mai jos.
De ce este relevant? În România erau peste 1,3 milioane de salariați încadrați pe salariul minim la începutul anului. Conform Codului Muncii există obligativitatea angajatorului de-a nu ține un angajat pe salariul minim mai mult de 24 de luni.
Nu există nicio clauză care să specifice că mărirea de salariu trebuie să fie de 1, 10 sau 100 de lei. În lipsa unei negocieri serioase, există șansa ca un angajat să piardă.
O creștere de 1, 10 sau 100 de lei ar duce la un salariu brut mai mare, dar la o scădere a salariului net. Atenție la creșterea salariului!
Dincolo de acestea, creșterea salariului minim în sectorul bancar arată importanța negocierilor colective și impactul benefic pe care un CCM sectorial le are în practică. Nu doar angajații unei unități beneficiază, ci toată lumea din acel sector!
Dincolo de salariul minim
Legea salarizării unice (reforma asumată prin PNRR, de realizat în T2 2025) este amânată până în 2026. Marcel Boloș (MIPE, fost MF) a confirmat că va fi inclusă în ultima cerere de plată a PNRR programată pe 31 august 2026.
După lungi negocieri în sectorul Cultură, vom avea un contract colectiv de muncă sectorial. Conform Legii dialogului social, negocierea la nivel de sector este obligatorie.
Obligativitatea negocierii nu înseamnă și încheierea acesteia, motiv pentru care astăzi avem doar 5 CCM-uri sectoriale active. Dintre acestea doar unul se aplică erga omnes, adică întreg sectorului de activitate, nu doar organizațiilor semnatare - sectorul bancar.
Cultura ar fi al șaselea, iar în lucru mai sunt altele câteva, doar că actuala criză guvernamentală complică negocierile.
Dincolo de negociere, protecția muncii rămâne abandonată în România. ITM București, în ultimii 15 ani, a reușit perfomanța istorică de a-și înjumătăți numărul inspectorilor de muncă.
OUG trenuleț i-a blocat ani la rândul să facă angajări, dar nici instituțiile menite să protejeze lucrătorii nu au luat demersurile să pună presiuni pe stat: “hei, avem 1 milion de salariați aici, avem nevoie de mai mulți inspectori. Alo, ne aude cineva?”.
În timp ce ITM București pierde jumătate din numărul inspectorilor, mitul celor 10 miliarde de bugetari își face loc în orice discuție din spațiul public. În decembrie, un lider sindical susținea că sunt prea mulți bugetari și că sunt excese “în ocupare, dar și în salarizarea”. Acum, la Parlament, afirmă că este deficit de lucrători și că trebuie să angajăm. Unde este adevărul?
Dar ce mai contează adevărul și justiția, în țara unde aparatul de stat este subțiat pe la colțuri, iar propriile instituții luptă împotriva angajaților săi. La Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, aflat sub coordonarea MApN, a avut loc un conflict juridic cu sindicatul.
Conducerea institutului a cerut în instanță dizolvarea sindicatului, invocând lipsa unui sediu valid, după ce vechiul spațiu fusese demolat.
Sindicatul a demonstrat însă că și-a schimbat statutul și are un nou sediu înregistrat legal, iar instanțele au respins cererea de dizolvare ca nefondată. Tribunalul și apoi instanța de apel au dat câștig de cauză sindicatului, obligând institutul să plătească cheltuieli de judecată. Decizia este definitivă.
Valuri de concedieri și austeritate
Austeritate la CJ Timiș. Se anunță desființarea a 643 de posturi, o parte considerabilă dintre acestea fiind de la DGASPC (asistență socială și protecția copilului) și din instituțiile de cultură.
Centrul de Cultură și Artă urmează să piardă 12 posturi din 79 (- 15%).
Muzeul Național al Banatului va pierde 22 posturi din 85 (- 26%).
Dintre acestea doar șase sunt ocupate, deci 16 posturi care au fost ani de-a rândul neocupat vor fi acum eliminate. Problema este serioasă, căci neocuparea posturilor nu arată lipsa nevoii acelor lucrători, ci incapacitatea instituțiilor de-a atrage personal calificat.
Motivul principal este: 1) imposibilitatea din dpdv juridic, OUG trenuleț blocând ani de-a rândul angajarea în instituțiile statului și 2) lipsa demarării procedurii pentru a scoate la concurs postul.
Este posibil și 3) să nu fie oameni dornici de-a ocupa acele locuri de muncă, precum este cazul în spitalele din țară care organizează concurs și unde nu se prezintă nimeni.
Nu doar statul este afectat în această perioadă, dar și mediul privat. Sumitomo Electric Bordnetze, cel mai mare angajator din județul Mehedinți, va concedia 676 de angajați din fabrica sa din Drobeta Turnu Severin, adică peste 20% din personal. Disponibilizații vor primi compensații între 3 și 10 salarii conform CCM-ului negociat. Compania germană are circa 3.000 de angajați în România.
Rata șomajului local, deja ridicată la 8,88%, este estimată să depășească 9% după concedieri. În trecut, firma și-a relocat producția din Ucraina și a închis o fabrică din Bulgaria, mutând operațiunile în România și Republica Moldova.
În completarea listei de concedieri se închide și Supermarketul Remarkt din Arad pe 30 iunie, iar 122 de angajați urmează a fi concediați.
Câți bugetari sunt în România?
1,63 milioane în 2000, iar în 2023 cam 1,28 milioane.
Unde sunt aceia 800.000 în 2000 de care zice Simion? Nu știu.
Se referă oare la cei din administrație publică, sănătate și învățământ la un loc? În 2000 erau cam 800.000, doar că în 2023 sunt 920.000. Deci nu are logică.
Dar e șmecher, ia ce date îi convin: 800.000 de acolo pentru 2000, 1,3 de bugetari în total pentru 2023 (incluzând 350.000 învățământ, aproape 400.000 sănătate și asistență socială, iar vreo 200.000 ordine publică, apărare, administrație, etc) și face legături.
800.000 cu 1,3 milioane. Clar 800.000 e mai mic, deci atunci erau mai puțini, dar nu contează că tu compari mere cu pere.
Nu contează acuratețea în discurs. E ușor să convingi electoratul că poți să tai 500.000, dar de unde? Sunt curios, poate îmi e explică și mie cineva.
În țara căptușită de bugetari, ponderea lor din totalul salariaților a scăzut. Dacă în 2000 erau cam 35%, azi mai sunt doar 22,5%.
Viitorul salariilor minime: întâlnire cu europarlamentarul Victor Negrescu
Astăzi, la ședința CNS Cartel Alfa (clarificare: seminar EZA, nu ședință), am subliniat că România are nevoie de soluții, nu de amenințări. De construcție, nu de tensiune socială. Directiva europeană privind salariile minime adecvate oferă tocmai un astfel de cadru, prin promovarea salariilor decente și a negocierii colective, în special în țările unde acoperirea acestor mecanisme este încă redusă. - Victor Negrescu, europarlamentar PSD
Știri din străinătate
24 aprilie - aniversare de 12 ani de la accidentul de la Rana Plaza, Bangladesh: în continuare familiile victimelor nu au parte de dreptate, iar protecția lucrătorilor nu este o prioritate.
În Ghana se face moderare pentru conținutul pe Facebook. Oamenii stau pironiți în fața calculatoarelor și verifică postări, imagini și videoclipuri.
Văd omoruri, sunt expuși la violență verbală din mesaje, dar la locul de muncă există puține mecanisme pentru a-i proteja. Atunci când s-au plâns de condițiile de muncă, au fost dați afară.
Reținerea lui Grygorii Osovyi, lider sindical ucrainean, este considerată un atac direct asupra drepturilor lucrătorilor și o tentativă de subminare a mișcării sindicale, în contextul unui vot parlamentar crucial privind o lege care amenință sediile sindicatelor și drepturile fundamentale ale muncii.
Sindicatele din toate colțurile lumii cer eliberarea imediată a acestuia, avertizând că aceste acțiuni pun în pericol coeziunea socială, statul de drept și viitorul democratic al Ucrainei.
Foarte bine punctat! Felicitări!