9,3% din PIB - deficit.
Tăcerea dinainte de alegeri. Deficitul a bubuit, depășind până și apogeul din timpul pandemiei de 9,2%. Problema fundamentală rămâne nivelul veniturilor - România pare că e paradis fiscal.
Descarcă mai jos prezentarea privind deficitul bugetar al României 👇.
Întrerupem transmisiunea…
România se află într-un moment de cumpănă, deficitul ESA a atins pragul de 9,3% din PIB - cea mai mare valoare din UE în anul 2024. Prognoza anterioară a Ministerului Finanțelor era de 7,9%.
Suntem la finalul lunii aprilie și deja măsurile necesare pentru a corecta deficitul întârzie. Orice fel de măsură, indiferent dacă înseamnă creșteri de taxe, tăieri de cheltuieli (inclusiv cu personalul) sunt controversate, așa că se așterne o liniște deplină.
Problema României rămâne în continuare nivelul veniturilor bugetare, echivalentul a 34,1% din PIB. Până și Malta (paradis fiscal) are venituri bugetare mai ridicate ca noi, de 34,6%.
Problema fundamentală este ținta nerealistă pe care guvernul și-a asumat-o de 7,9% din PIB. Există garanții că ne vom încadra anul acesta în ținta de 7,0%, dar aceleași garanții au existat și anul trecut.
Pentru bugetari problema este dezastruoasă: Ministerul Finanțelor și Comisia Europeană au ajuns la un acord să nu aplice o nouă lege a salarizării decât atunci când deficitul scade sub 5,0% din PIB. Dacă prognoza s-ar respecta, atunci de-abia din 2028 încolo (în 4 ani…).
Mai multe citiți în prezentarea de mai jos. Este o situație dezastruoasă, iar deficitul ajunge să fie instrumentalizat de politicieni pentru a-și face campanie electorală. Aruncă vina de la o parte la cealaltă, iar la final nimeni nu-și asumă responsabilitatea.
Este jignitor față de oamenii cărora le cor votul, acei oameni care vor suferi consecințele ajustărilor fiscale necesare pentru a aduce totul la un nivel de “echilibru”. Sacrificiile vor fi resimțite în mod principal de către lucrători cărora li se va spune că beneficiile sunt prea mari și că trebuie “să suferim cu toții un pic pentru economie”.
Suferința indusă populației riscă să distrugă printre unicele motoare de creștere economică: consumul individual. În această cursă, România fiind prinsă între ciocan și nicovală, ce mecanisme există la îndemână pentru a corecta deficitul și a nu sacrifica bunăstarea lucrătorilor?
Clasa politică evită răspunsul.
Descărcați prezentarea de mai jos 👇.
Vai de noi! Așa este de rău?