🔥 132: Cum să minți în numele reformei?

De ce au crescut cheltuielile cu personalul în 2025?

Cum să minți în numele reformei?

„În perioada următoare, trebuie să ne controlăm cheltuielile. Vă rog să vă gândiți că efectele ordonanței care a fost dată la sfârșitul anului trecut, care trebuia să controleze cheltuielile de personal în sensul să nu mai crească necontrolat, din păcate, au fost anulate de un pachet de 98, cred, de memorandumuri, care au creat diferite excepții. – Ilie Bolojan

Salarizarea în sistemul bugetar rămâne o necunoscută. Administrația locală, Sănătatea, regiile autonome sunt trântite la un loc fără o diferențiere anume. În timp ce în Sănătate salariul se calculează conform unei grile fără posibilitate de abatere, în administrația locală se calculează în funcție de un interval (minim și maxim), cu condiția de-a fi mai mic decât cel al viceprimarului. În regiile autonome, limita este cerul, cât timp se încadrează în bugetul aprobat.

Există diferențe fundamentale de calcul, dar în spațiul public rămân ignorate.

Nu este o noutate ca declarațiile decidenților politici să fie preluate fără a fi supuse vreunui exercițiu critic. Din păcate, această practică nu contribuie la atingerea adevărului, ci, din contră, la propagarea unor mituri despre bugetari.

Pe baza declarației lui Ilie Bolojan, unii ar spune că bugetarii fac ce-i taie capul în România, că nu se supun regulilor impuse de ordonanțele de urgență, că se angajează în continuare în ciuda înghețărilor și că-și cresc salariile după bunul plac. Oare este așa?

Juridic vorbind

În modul de funcționare al statului român, ordonanța trenuleț este momentul mult-așteptat la final de an. De 6 ani încoace se prezintă cu aceleași prevederi: sporuri blocate la nivelul anului anterior sau indemnizația de hrană blocată la nivelul anului 2019. Ultimul trenuleț, OUG 156/2024, a introdus și înghețarea salariilor:

„[...] în anul 2025, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază [...] se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna noiembrie 2024 în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.”

Înghețarea salariilor bugetarilor nu este o noutate, fiind practicată în perioada pandemică, atât în anul 2021, dar și în 2022 (OUG 226/2020 și OUG 130/2021). În 2025, salariile bugetarilor au fost înghețate, însă Bolojan acuză că au crescut disproporționat cheltuielile cu personalul și că s-a derogat excesiv de la textul OUG 156/2024. Oare este așa?

Vorbind cu date

În ianuarie 2025 față de ianuarie 2024, cheltuielile cu personalul s-au majorat de la 11.815 la 14.011 mil. lei, reprezentând o creștere de 18,6%. Ponderea cheltuielilor cu personalul din totalul cheltuielilor bugetare s-a majorat, de asemenea, de la 21,4% la 24,3% în aceeași perioadă.

Nu este vorba de-o creștere majoră a numărului de salariați în sistemul public, deoarece angajările au fost blocate de-a lungul ultimilor ani. Într-adevăr, au existat memorandumuri care au deblocat anumite posturi, în special în educație, ordine publică sau sănătate, dar creșterea cheltuielilor nu poate fi atribuită unor angajări masive.

Aceste angajări masive nu au avut loc. Creșterile masive de personalul nu au existat, iar numărul de bugetari s-a menținut relativ-constant în jurul valorii de 1,2 – 1,3 milioane.

Creșterea cheltuielilor cu personalul în acea perioadă vine pe fondul creșterilor salariale oferite în anul 2024. Pe calea ordonanțelor de urgență, bugetarii au primit anumite majorări salariale, dintre care amintim:

- OUG 19/2024 – se majorează salariile de bază din Sănătate & Asistență Socială. Creșterile se acordă în două tranșe, în martie și septembrie 2024.

- OUG 53/2024 – acordă creșteri salariale pentru restul bugetarilor, în mare parte începând cu iunie 2024. Unora li se acordă în două tranșe (5% în iunie 2024 și 5% în septembrie 2024).

- Creșterile salariale din Învățământ acordate în două tranșe.

Într-adevăr, toate aceste majorări, au dus la o creștere a cheltuielilor cu personalul în 2024. În 2025 salariile bugetarilor nu au crescut față de valoarea din noiembrie 2024. Deci, comparând ianuarie 2025 cu ianuarie 2024, observăm că majorarea cheltuielilor cu personalul nu a venit pe calea derogării de la OUG 156/2024, ci datorită creșterilor de anul trecut.

Pentru a înțelege și mai bine fenomenul, putem compara perioada ianuarie – mai 2024 cu ianuarie – mai 2025. În primele 5 luni din 2025 cheltuielile cu personalul au fost de 71.069 mil. lei față de 63.868 mil. lei din aceeași perioadă a anului precedent. Creșterea anuală a cheltuielilor cu personalul este de 11,3%.

Raportat la ponderea din totalul cheltuielilor bugetare, cheltuielile cu personalul au scăzut de la 22,4% în primele 5 luni ale anului 2024 la 22,2% în perioada ianuarie – mai 2025. Dacă comparăm cu graficul de mai sus, observăm că în luna ianuarie 2025, ponderea cheltuielilor cu personalul a fost de 24,3% din totalul cheltuielilor publice, dar până în mai 2025 a ajuns la 22,2%. Față de 2024, în 2025, procentual, statul cheltuie mai puțin pe salariile bugetarilor.

Și mai interesant este că că a scăzut ritmul creșterii. Cum adică?

- Ianuarie 2025 vs Ianuarie 2024: +18,6%.

- Ian. – Mai 2025 vs Ian. – Mai 2024: +11,3%.

De ce a scăzut ritmul creșterii de la 18,6% la 11,3%? În perioada ianuarie – mai 2024, bugetarii încep să încaseze o parte din creșterile pe care le aminteam mai sus. De exemplu, personalul medico-sanitar a beneficiat de o creștere salarială în martie 2024.

Cu cât trec lunile, cu atât încep să se acorde și creșterile salariale din 2024, iar diferența între perioade dintre ani încetinește.

Da, dar tot sunt mai mari cu 11,3% în mai 2025 față de mai 2024, de ce? Repet, bugetarii au primit creșteri salariale în septembrie. În mai 2024 nu aveau acele creșteri salariale. În mai 2025 se reflectă în salariu. Normal că este mai mare mai 2025 față de mai 2024.

Chiar dacă cheltuielile salariale par a fi crescut în 2025 față de 2024, impactul nu este cauzat de creșterea salariilor în 2025, de angajări suplimentare sau de creșteri de sporuri. Atunci de ce au crescut?

Creșterea cheltuielilor cu personalul în 2025 față de 2024 este datorată majorărilor salariale din anul 2024 care au fost acordate, în principal, începând cu luna iunie 2024 și care nu au cum să se vadă în datele existente. De ce? Pentru că dacă compari ianuarie 2024 cu ianuarie 2025, nu iei în vedere creșterile salariale acordate în decursul anului 2024.

Există, într-adevăr, situații precum este la nivelul regiilor autonome, a companiilor publice care nu funcționează după o grilă de salarizare și pot să-și crească salariile în limitele bugetului. Chiar dacă salariile le-au crescut acestora în 2025, impactul asupra cheltuielilor publice este minuscul datorită numărului de angajați din aceste instituții.

La nivel anual

Dacă iei tot anul 2024 la un loc, se observă o creștere a cheltuielilor cu personalul de 24% față de 2023. Procentual, saltul pare foarte mare, dar comparativ cu anii 2017 – 2019 nu este deloc. Dacă comparăm cu perioada pandemică în care salariile au fost, în mare, înghețate și crescute doar cu „țârâita”, atunci este, într-adevăr, disproporționat.

De ce au crescut anul trecut cu 24%? Pentru că nu mai crescuseră deloc. Legea-cadru 153/2017 care determină salarizarea în sistemul public a vizat 4 măriri de ¼ până ajungeau la valoarea din 2022. Propriu-zis, un bugetar se uita la salariul din 2018 și știa că anual va primi ¼ până ajunge la valoarea din 2022.

După 2022, trebuia să se calculeze în funcție de un coeficient înmulțit cu salariul minim. Niciodată nu s-a făcut acest calcul. Niciodată nu au fost acordată creșterile de ¼ în mod corect. Pandemia le-a înghețat, apoi au mai crescut cu ¼ din ¼ (ai citit corect) ca, într-un final, să ajungă la valoarea din 2022 la început de 2024. Calendarul creșterile propuse de lege a fost complet abandonat, la fel ca și orice altă speranță de indexare a salariilor.

Cum adică? Să repetăm, e mai simplu. Salariile bugetarilor trebuiau indexate anual cu ¼ în perioada 2019 – 2022:

Art. 38 (4) din Legea 153/2017 (forma de bază): În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creștere a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, fiecare creștere reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018.

Creșterile s-au acordat în 2019 și 2020, dar în 2021 pandemia deja făcea ravagii, iar statul nu avea de unde să mai acorde bani de creșteri salariale. Așa că a decis să înghețe salariile:

Art. I (1) din OUG 226/2020: Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) și (4^1) lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2021, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2020 în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

OUG 226/2020 face derogare de la art. 38 din Legea 153/2017, adică cel de mai sus referitor la creșterea cu ¼. În 2021 (OUG 226/2020), dar și în 2022 (OUG 130/2021) creșterile de salarii nu s-au acordat conform planului. Într-un final salariile de bază ajung la nivelul anului 2022, dar de-abia la începutul anului 2024.

Chiar și așa, după ce ajungea la nivelul anului 2022, salariul trebuia să fie calculat în funcție de coeficient și de salariul minim:

Art. 12 (2) din Legea 153/2017 (forma de bază): Începând cu anul 2023, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție și indemnizațiile de încadrare se stabilesc prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexele nr. I-VIII cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare.

Niciodată nu a fost aplicată, exact cum spuneam mai sus.

Bun, bun, dar după ce-au ajuns la salariul din 2022, cum le puteau crește salariile bugetarilor? Prin coeficient.

Dar spuneai că niciodată nu s-a respectat prevederea cu coeficientul. Adevărat, niciodată nu s-a respectat. Atunci cum?

Strict prin negociere directă cu guvernul și pus presiune. Dacă se respecta prevederea cu coeficientul, nu mai erau proteste, petiții, scrisori, așa cum a fost în 2024.

Nu a fost cazul de respectare, așa că în 2024, guvernul în timp ce se deroga de la prevederea calcului salarial în funcție de coeficient, acordă mai multe creșteri salariale.

Dar de ce era nevoie de creștere salarială? Pentru că nivelul la care ajunseseră la început de 2024, înainte de orice creștere era cel din 2022.

Cel din 2024 era cel din 2022. Doi ani fără creșteri. Doi ani în care puterea de cumpărare a bugetarilor a scăzut considerabil. Pentru a preveni o scădere și mai accentuată, guvernul a acordat acele creșteri de care vorbeam mai sus.

Păi și în 2025 – 2026, vor beneficia de vreo creștere? Nu.

Art. 1 (1) din OUG 156/2024: [...] în anul 2025, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază [...] se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna noiembrie 2024 în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

Ok, am înțeles, deci:

- Salariile bugetarilor nu au crescut în 2025.

- Creșterile din 2024 au venit pe fondul scăderii puterii de cumpărare.

- Creșterile din 2024 au fost, în principal, începând cu iunie 2024, deci încă nu se văd în statistici. Dacă compari ianuarie – mai 2025 cu ianuarie – mai 2024, compari o perioadă în care salariile erau deja crescute cu alta în care nu.

- Coeficientul nu a fost niciodată respectat

Poate este de la numărul de angajați

Derogările de care vorbește Bolojan nu există în realitate. Chiar și dacă anumite memorandumuri au fost semnate și sunt confidențiale prin care crește numărul de angajați din anumite instituții, datele arată o realitate diferită. În perioada ianuarie – mai 2025, numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice a scăzut cu 7.147 (0,5%). Scăderea a fost atât în administrația publică locală (-1.313), cât și în administrația publică centrală (-5.834).

Nu este vorba de-o creștere a cheltuielilor cu personalul din cauza creșterii numărului de angajați. Din contră, numărul chiar a scăzut de la începutul anului. De ce contează asta? Pentru că Prim-ministrul afirma că s-au făcut multe derogări de la OUG 156/2024, lucru care este infirmat de date. Chiar și domeniile unde se făceau derogări înainte, în principal Sănătatea sau Educația nu au beneficiat de-o creștere a numărului de salariați.

Are dreptate, cheltuielile de personal au crescut. Da, au crescut, dar au crescut în 2024, nu ca derogare de la OUG 156/2024. Chiar dacă anumite regii autonome sau companii de stat au crescut cheltuielile cu personalul, acestea sunt infime în totalul cheltuielilor. Problema nu este nici la angajare căci numărul de angajați a scăzut.

Dezinformarea pare a fi acceptabilă în numele reformei.

Știri din România

Asociații ale magistraților cer CCR să blocheze reforma pensiilor speciale

Asociațiile magistraților din România (AMR, UNJR, AJADO și APR) condamnă propunerea legislativă de modificare a pensiilor speciale, pe care o consideră iresponsabilă și neconstituțională. Magistrații din România beneficiază de un set de privilegii inexistent în Uniunea Europeană, salarii mari, pensionare timpurie și pensii speciale generoase.

• Încă de la debutul în profesie, un judecător român câștigă peste dublul salariului mediu național, un nivel de venituri care se menține constant ridicat pe tot parcursul carierei. În plus, magistrații se pot pensiona după doar 25 de ani de activitate, adesea înainte de a împlini 50 de ani.

• Prin comparație, în Franța, magistrații se pensionează la 62 de ani, în Austria la 63, iar în Germania și Portugalia la 65 de ani.

Inceperea noului an scolar in pericol

Un profesor debutant cu facultate, master și formare pedagogică va fi plătit cu 22 de lei pe oră după schimbările legislative. Noua metodă de calcul a remunerației orare pentru profesori se bazează pe raportarea salariului brut lunar la numărul mediu de ore lucrătoare pe lună, stabilit anual de Guvern.

• Astfel, în 2025, numărul mediu lunar de ore lucrătoare este de 165,334, iar salariul minim brut pe economie este de 4.050 lei. Prin urmare, remunerația minimă brută legală orară pentru orice muncă ajunge la 24,496 lei brut/oră.

Dascălii cer demisia ministrului Educației, Daniel David, și amenință cu greva din 8 septembrie

Cadrele didactice protestează zilnic în fața Ministerului Educației, începând cu 30 iulie, iar pe 8 septembrie, în prima zi a anului școlar, peste 30.000 de profesori vor participa la un miting național între Guvern și Cotroceni.

• Sindicatele avertizează că măsurile adoptate riscă să genereze o criză fără precedent în învățământ, prin creșterea normei didactice de la 18 la 20 de ore, comasarea școlilor, reducerea plății pe oră, supraîncărcarea cadrelor didactice și subfinanțarea educației și cercetării